“Monumentul de pe Câmpul Pâinii este important nu numai prin faptul că depune mărturie, pentru gloria noastră străveche, ci, în special, prin felul în care a făcut cunoscut că numai prin forţa comună a celor trei naţiuni ale ţării – maghiari, saşi şi români – au putut fi dobândite strălucitele victorii asupra turcilor”
Nagy Leopold, Cluj/Kolozsvár/Klausenburg,1862, în comunicarea sa, pentru aprobarea construirii monumentului…
Nagy Leopold a fost un intelectual ardelean din Orăştie/Broos/Szászváros, cel care are meritul principal pentru instalarea acestei statui, în locul monumentului din 1820, distrus în timpul războiului civil din 1848-1849.
În 1929, sub atenta supraveghere a lui Nicolae Iorga, inscripţia maghiară de pe soclul statuiei, a fost schimbată cu una în româneşte. Nu ar fi nici o problemă, dacă s-ar fi respectat adevărul istoric, fiindcă a scrie că Paul Chinezul este un erou român(!!!!!!!), frizează ridicolul…
“Maghiari, saşi sau români, cu toţii au uitat că respectul pentru înaintaşi, trebuie materializat şi în fapte, nu doar în intenţii. Iar un prim demers util, ar fi refacerea unei tradiţii de comemorare în comun a eroilor Evului mediu transilvănean.
Jerbele cu tricolorul Ungariei, puse pe mormântul lui Ioan de Hunedoara la Alba Iulia şi cele cu tricolorul României, sprijinite pe monumentul cu bustul lui Paul Kinizsi de la Şibot, ar putea să însemne că – deşi fac parte din etnii opuse celor care-i cinstesc, urmaşii şi-i asumă, dar îi şi revendică, într-un mod care transcende astăzi nu doar istoria scrisă, ci şi naţionalitatea”.
Cristian Ioan Popa, istoric.
Șibot, mai demult Jibot, în dialectul săsesc Britsderf, în germană Unter-Brodsdorf, Unterbrodsdorf, în maghiară Alkenyér, Zsibót în județul Alba, Transilvania, România. A făcut parte din Scaunul Orăştiei, în germană Brooser Stuhl sau Stuhl Broos, în maghiară Szászvárosszék, încă din anul 1330.
Prima mențiune despre Șibot datează din anul 1281, sub denumirea de Kuner.
A fost un sat locuit de o populaţie romano-catolică, cel mai probabil maghiari şi saşi.
După anul 1479, când a avut loc celebra bătălie de la Câmpul Pâinii, în germană Schlacht auf dem Brodfeld, în maghiară Kenyérmezei csata, satul a devenit treptat, un sat de vlahi(români) liberi, aparţinători de Pământul Crăiesc, în germană Königsboden, în maghiară Királyföld.
În anul 1773, existau 171 de familii, plătitoare de taxe şi impozite, ceea ce vorbeşte de la sine, despre prosperitatea localităţii.
În anul 1900, satul avea 1.107 locuitori, din care 991 români, 59 ţigani, 43 maghiari şi 13 germani.1.012 erau ortodocşi, 37 greco-catolici, 30 romano-catolici şi 20 reformaţi.
Biserica ortodoxă, una din cele mai interesante din actualul județ Alba, a fost construită în anul 1826.
Există şi o micuţă biserică greco-catolică.
Musai de văzut biserica ortodoxă, construită în 1744, din satul aparţinător comunei Şibot, Băcăinţi, în maghiară Bokajalfalu, în germană Bocksdorf.
Tot în Băcăinţi, se pot vedea nişte ruine(aveţi foto), din câte ştiu eu, este vorba de turnul bisericii catolice a satului Bakay. A fost construită probabil în secolul al XIII-lea, sau poate chiar mai repede. Satul din jurul bisericii a fost distrus cu ocazia invaziei tătăreşti din 1241.
Monumentul dedicat lui Kinizsi Pál/Pavel Cneazul/Chinezul/Paulo de Kynys şi bătăliei din 1479, a fost ridicat în anul 1889. La inaugurare, au ţinut cuvântări şi episcopul luteran şi preotul ortodox din sat, pe lângă oficialităţile statului austro-ungar.
euzicasa 