Tudor Duica: Ioan Pala (1744-1809), Comitatul Hunedoara,

image

image

image

image

image

image

image

image

Ioan Para (n. 1744, Silvașul de Jos/Alsószilvás/Pflaumendorf, comitatul Hunedoara/Hunyad vármegye/Komitat Hunyad- d. 3 decembrie 1809, Blaj/Blasendorf/Balázsfalva, Comitatul Târnava/Küküllő vármegye/Komitat Kokelburg) a fost vicar unit al Năsăudului(Nussdorf/Naszód), una din figurile de seamă ale intelectualității româneşti transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum.

“A fost descendentul unei familii nobiliare transilvănene, de origine românească, din Țara Hațegului/Hátszegvidék/Wallenthal. Studiile începute la Blaj le-a continuat, până în 1774, la Seminarium Sancti Adalberti din Nagyszombat/Trnava/Tyrnau/Târnavia sau Sâmbăta Mare, iar apoi a fost trimis de episcopul Grigore Maior ca bursier la Colegiul Sfânta Barbara din Viena (1775-1778), unde studiază teologia și-i cunoaște pe Samuil Micu, spiritual și rector de studii al colegiului, și pe Ioan Budai-Deleanu, cu care a fost pentru scurt timp coleg (în 1778).

După finalizarea studiilor a fost numit, succesiv, capelan-castrens al Regimentului II Grăniceresc de la Năsăud (1778-1780), protopop al Năsăudului (1780-1796) și vicar foraneu de Rodna/Altrodenau/Óradna sau Năsăud (1786-1796), după ridicarea protopopiatului la rang de vicariat.

În anul 1782 a participat la sinodul de la Blaj, unde l-a susținut pentru funcția de episcop, pe Ioan Bob (1782-1830).

De perioada năsăudeană se leagă implicare sa totală în mișcarea pentru drepturi și emancipare politico-națională a românilor transilvăneni. El a fost pentru un timp (conf, ist. D. Prodan) motorul activității petiționare transilvane, pentru dreptul românilor la reprezentare în Dieta Transilvaniei,  ca națiune autohtonă.

La 14 iulie 1790, împreună cu vicarul Ioan Halmaghi și cu protopopul Chiril Topa, a adresat o petiție episcopului Ioan Bob și guvernului, pe care aceștia s-o înainteze Curții de la Viena, în care solicitau ca națiunea română să fie recunoscută politic și să fie reprezentată în Dietă.

Cum răspunsul întârzie, vicarul Ioan Para înaintează o petiție împăratului semnată de „universa Natio valachica magni principatus Transylvaniae“, prin care solicita recunoașterea drepturilor națiunii române, iar apoi redactează alături de Petru Maior, memoriul ofițerilor români din regimentele grănicerești care a fost înaintat împăratului Leopold al II-lea, la 28 decembrie 1790.

În 1791 și 1792, vicarul I. Para s-a numărat printre principalii redactori ai memoriului Supplex Libellus Valachorum, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena.

Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă, de factură istorico-juridică și b) revendicativă, în care erau formulate cererile românilor (desființarea denumirilor jignitoare de „tolerați“, „admiși“, „nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele germane).

După respingerea Supplex-ului din 1791, se deplasează la Viena împreună cu episcopul greco-catolic al Oradiei, Ignațiu Darabant, și cu cel ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici (1789-1794), pentru susținerea petiției.

În 1796, I. Para a fost mutat de la Năsăud la Făgăraș/Fogaras/Fogarasch, unde a funcționat, până în anul 1807, tot ca vicar, iar, odată cu înființarea de către episcopul Ioan Bob a capitulului episcopal de la Blaj (1 iulie 1807), a fost numit canonic cantor, funcție pe care o va îndeplini până la sfârșitul vieții sale, la 3 decembrie 1809. A fost înmormântat la Blaj.”

Bibliografie
IOAN MĂRCULEȚ, IOAN PARA (1744-1809) – vicar greco-catolic luptător pentru emanciparea națională a românilor ardeleni, Deșteptarea Credinței, 1-2, Dej, 2009

Leave a Reply: (What... You're shy?)

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s