În 2 iunie 1816, se năştea la Bucureşti scriitorul şi omul politic Constantin Alexandru Rosetti, mai cunoscut ca şi C.A.Rosetti.

image

image

image

image

image

În 2 iunie 1816, se năştea la Bucureşti scriitorul şi omul politic Constantin Alexandru Rosetti, mai cunoscut ca şi C.A.Rosetti.

Familia paternă era de origine grecească(Roussetos – Ρουσέτος, sau Ruset), cu îndepărtate origini genoveze. Mama sa, Elena Obedeanu se trăgea din familia boierilor Cretzeanu.

Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant.
În anul 1845 îşi continuă studiile la Paris, unde devine prieten cu Alphonse de la Martine, în acea vreme preşedintele Societăţii Studenţilor Români din Paris. Tot acolo se căsătoreşte cu Mary Grant, sora consulului britanic la Bucureşti Effingham Grant( Podul Grant din Bucureşti a fost numit aşa în cinstea lui).

Este inițiat în masonerie în 1844, în Loja masonică „Trandafirul Perfectei Tăceri” din Paris, primind toate gradele, până la gradul 18 în 1847, tot în această lojă. În 1848 ia parte la înființarea Lojii bucureștene Lumina. În 1923, numele său a fost acordat unui atelier din București. Este printre puținii masoni români prezentați în “Dicționarul Franc-Masoneriei” realizat sub coordonarea lui Daniel Ligou.

A luat parte activ la Revoluţia din 1848, din Ţara Românească, având un rol important în perioada conducerii ţării de către guvernul revoluţionar.
A fost arestat în 13 septembrie 1848 şi a scăpat de închisoare datorită intervenţiilor soţiei şi fratelui soţiei, consulul britanic Grant. A trăit apoi în exil, timp de 8 ani.

A fost unul dintre conducătorii Partidului Național Liberal, creat în anii 1874-1875, dar în 1884, intrînd în conflict cu Ion Brătianu, a organizat o disidență liberală. A susținut cu entuziasm proclamarea independenței țării și participarea României la războiul ruso-turc din 1877-1878. În 1858 a pus bazele “Asociației lucrătorilor tipografi din București”, al cărui președinte a fost. În 1863 a fondat Casa de ajutor reciproc a tipografilor din România alături de Walter Scarlat, Iosif Romanov, Zisu Popa, Mihalache Gălășescu și Petre Ispirescu.

A fost în mai multe rânduri ministru și președinte al Camerei Deputaților. A făcut parte din primul guvern al lui Carol I, fiind pentru cîteva luni ministru al “Instrucțiunii publice și Cultelor”. A fost de două ori primar al Capitalei. În amintirea revoluționarului român, în București există strada C.A. Rosetti și Piața C. A. Rosetti, unde tronează Monumentul lui C. A. Rosetti.

Publicistica lui se caracterizează prin avînt romantic, stil patetic, vibrant. În tinerețe a scris versuri sentimentale și patriotice, a tradus din Byron, Béranger, Lamartine, Hugo.

În 1867 C.A.Rosetti a fost membru fondator al Societății literare române, care a devenit ulterior Academia Română.

P.S.
O mică completare, legată de autorul picturilor din fotografii, un adevărat erou şi martir al Revoluţiei de la 1848.

Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820 – d. 23 aprilie 1851) a fost un pictor și revoluționar român de etnie evreiască, născut la Budapesta, în Imperiul Austriac, într-o familie de negustori.

A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrietenește cu pictorul Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti și cu alți tineri din generația pașoptistă. În 1842 se stabilește la București, grație pictorului Ioan D. Negulici, ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mișcarea de trezire națională care a generat revoluțiile de la 1848.

A fost membru al societății secrete Frăția, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigrație după înfrângerea revoluției de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta.

În anul 1845, este inițiat, în Franța, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeași lojă din capitala Franței.

Constantin Daniel Rosenthal studiază și pictează la Paris și Londra în anii 1845-48, în condiții materiale dificile. La Paris devine membru al Societății studenților români din Paris. A trecut la creștinism în 1847 și și-a luat prenumele Constantin.

În 1848 revine la București și participă activ la revoluția română din 1848, fapt pentru care guvernul revoluționar îi acordă naturalizarea. O însoțește cu devotament pe Maria Rosetti (soția lui C.A. Rosetti, care avea un copil de doar patru luni), pornită în ajutorul grupului de revoluționari proscriși, printre care se afla și soțul ei, duși de turci cu o mizerabilă ghimie în susul Dunării spre a fi scoși din țară în Austria, în septembrie 1848.

Merge și el un timp la Paris, dar trăiește în exil în Elveția și la Graz. Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluționar român de la Paris. Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluționare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă.

surse,
Wikipedia,
Enciclopedia României

Leave a Reply: (What... You're shy?)

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s