Tărpiu, mai demult Terpiu, în dialectul săsesc Träppen, Trappen, în germană Treppen, în maghiară Törpény, Szásztörpény, Țara Bistriței/Nösnerland/Beszterce vidéke, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.
Prima mențiune documentară: 1332.
Până în 1870, localitatea a fost locuită numai de sași.
În 1941 avea 1.074 locuitori, dintre care 690 sași(64%).
Din 1992, în Tărpiu nu mai locuiesc sași.
Biserica Evanghelică-Lutherană (monument istoric), fortificată, construită în stil gotic începând cu 1504, a fost donată în anii 60 ai secolului al XX-lea, comunității ortodoxe.
Renovată de statul român între 1991-2000…
“Primele date referitoare la biserica din Tărpiu s-au păstrat în conscripţiile papale din 1332–1335, care îl pomenesc pe parohul satului, un anume Petru.
În 1343 izvoarele îl menţionează pe plebanul Blasius al bisericii. În 1453, la dispoziţia regelui Ladislau al V-lea (1452–1457), capitlul de la Alba Iulia l-a introdus pe Ioan de Hunedoara († 1456) în proprietatea oraşului Bistriţa şi a unui şir întreg de sate din comitatul Dăbâca, printre care şi Tărpiul.
Această donaţie ar putea explica eventual construcţiile documentate în cazul mai multor biserici din jurul Bistriţei, în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
În 1461 cardinalul Iacob a acordat indulgenţă de 100 de zile credincioşilor care urmau să viziteze lăcaşul cu ocazia anumitor sărbători. Ulterior, în 1481 episcopul Transilvaniei a reînnoit indulgenţa”.
sursa text și fotografii,
http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=374
euzicasa 