Daily Archives: July 17, 2018

Most beautiful music: Watch “Somewhere in Time” on YouTube


12-year-old engineer invents device to combat ocean microplastic pollution – AOL News


https://www.accuweather.com/en/weather-news/6th-grader-invents-device-to-combat-ocean-microplastic-pollution/70005513
NEWS
Search The Web
Search Aol.com

12-year-old engineer invents device to combat ocean microplastic pollution

Accuweather
ASHLEY WILLIAMS
Jul 17th 2018 10:33AM

Saving the planet’s oceans from plastic pollution isn’t on the agenda of a typical 12-year-old. However, sixth-grade inventor Anna Du is working to achieve just that.

The Andover, Massachusetts, resident was recently selected, along with nine other middle-school inventors, as a finalist in the 2018 Discovery Education 3M Young Scientist Challenge.

The challenge invites 10 innovators in grades five through eight to submit a short video outlining a unique solution to an everyday problem for the chance to win $25,000 as well as mentorship from a distinguished 3M scientist.

Sixth-grade inventor
(Photo/Anna Du)

Du created an underwater remotely operated vehicle that uses infrared light to detect, photograph and help remove microplastics from marine environments without harming living creatures.

“Plastics are already a huge problem, and then there are microplastics,” Du told AccuWeather. “When fish eat it, they get a toxin called bisphenol A inside their bodies, and even if they poop the plastics out, they still keep the toxin inside of them.”

The health of humans also faces detrimental impacts from consuming plastic-contaminated fish.

Anna chose to use infrared in her remotely operated vehicle because it can help scientists distinguish microplastics from other nonhazardous materials underwater without having to send samples to a lab.

“I first decided I wanted to do an ocean-related project when I found out that plastics in the ocean were a big problem; I went to the beach at Boston Harbor and I saw plastics everywhere,” Du said.

“I wanted to do something to help that problem, so I decided to research it a little more and find ways I could try to solve it,” she added.

Du said that a unique feature of her project is the mathematical algorithm she utilizes to identify the microplastics.

“What I’ve been doing is taking pictures of plastics underwater,” she said. “After I found out that selectively picking spots out of the picture was really time-consuming, I decided to make an algorithm that could identify what is plastic and what isn’t.”

6th grade inventor
Anna Du’s remotely operated vehicle uses an infrared system to detect and take pictures of plastics underwater. (Photo/Anna Du)

Her device currently extends 25 feet into the water, but in the future, Du hopes to extend the tether connecting the device and her control box to between 50 and 100 feet.

Eventually, the aspiring environmental engineer hopes to work with both governments and corporations to remove microplastics from the oceans safely and efficiently.

“I’m extremely impressed by her innovation and initiative to help solve the problem of plastics in the ocean, especially the issue of microplastics,” said children’s environmental health scientist Dr. Luz Claudio.

“We know that exposure to chemicals in plastics can affect human health, especially in children, and I’m glad to see that children can come up with solutions to the problems that we have created,” Claudio said.

Du will work to develop her invention further during the summer with the aid of her mentor, Advanced Research Specialist Dr. Ann Fornof. In October, Du and other participants will meet for the final competition of the 2018 Discovery Education 3M Young Scientist Challenge in St. Paul, Minnesota.

More from Accuweather:
Photo: Kilauea volcano’s lava forms new land off Hawaii’s coast
Hawaii passes bill banning certain sunscreens deemed harmful to coral reefs
CDC: US Illnesses from mosquitoes, ticks, fleas tripled in the last 13 years as temperatures rise

READ FULL STORY
MORE TO READ

More To Explore
JOIN AOL DOWNLOADS HELP & FEEDBACK
ABOUT US ADVERTISING PRIVACY(Updated) TERMS(Updated) ABOUT OUR ADS SITEMAP
Share on Facebook Share on Twitter Share on Instagram Follow us via newsletter Follow us via RSS Follow us on mobile
AOL
© 2018 Oath Inc. All rights reserved.

AOL: An Oath brand

Sunset over Bran Castle, Transylvania, Romania (photo by theplanetd) via: https://bit.ly/2m2AQSS


Sunset over Bran Castle, Transylvania, Romania (photo by theplanetd)
via: https://bit.ly/2m2AQSS

Sunset over Bran Castle, Transylvania, Romania (photo by theplanetd) via: https://bit.ly/2m2AQSS

Verona, Italy (photo by Matteo Righi) via: https://bit.ly/2m1mdPK


Verona, Italy (photo by Matteo Righi)
via: https://bit.ly/2m1mdPK

Verona, Italy (photo by Matteo Righi) via: https://bit.ly/2m1mdPK

Forumul Judecătorilor din România: Observații referitoare la semnalele vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare a unor Ordonanțe de urgență ale Guvernului pentru amnistierea/grațierea unor pedepse și, respectiv, pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală | Revista Forumul Judecătorilor


http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3332?lang=en
Revista Forumul Judecătorilor

Search

Revista Forumul Judecătorilor
Editorial Board
Current issue
Previous issues
Online reading
Publication principles
Orders
Forum
Asociaţia FJR
Forumul Judecătorilor din România: Observații referitoare la semnalele vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare a unor Ordonanțe de urgență ale Guvernului pentru amnistierea/grațierea unor pedepse și, respectiv, pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală
Asociația “Forumul Judecătorilor din România” atrage atenția asupra faptului că inițiativele legislative care au fost adoptate de Parlamentul României privind modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală nu au parcurs întregul proces democratic de verificare a conformității lor cu Legea fundamentală și valorile sociale protejate prin normele a căror modificare este urmărită.

Forma legislativă adoptată a fost vehement contestată de societatea civilă, este vizată de obiecții de neconstituționalitate, face obiectul unei solicitări a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de emitere a unui aviz din partea Comisiei de la Veneția, s-a aflat în studiu la organisme internaționale precum Comisia Europeană sau GRECO, evoluția situației interne fiind în prezent sub strictă monitorizare, astfel că adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care să fie frânt acest parcurs firesc într-un stat de drept nu poate fi considerată necesară pentru a răspunde unei nevoi sociale de strictă urgență, ci ar reprezenta exact contrariul.

În ceea ce privește speculațiile privind iminenta adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului pentru amnistierea sau grațierea unor pedepse, cu atât mai puțin, nici nu există un proiect care să fi fost pus în dezbatere publică, conform Legii transparenței decizionale nr.52/2003, iar astfel de măsuri de politică penală nespecifice actului de legiferare delegată a Guvernului ar trebui însoțite de o notă de fundamentare care să aibă a bază studii serioase, de criminologie, de impact social și procedural, cu implicarea tuturor experților tehnici relevanți, cu precădere cei internaționali.

În acest context, ținem să readucem în atenție următoarele principii esențiale pentru o democrație reală:

Principii constituționale privind emiterea ordonanțelor de urgență
Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, art. 61 alin. (1) din Constituția României dispunând expres că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Chiar dacă, din punct de vedere constituțional, se acceptă o procedură excepțională de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară (inclusiv pentru legi organice), această posibilitate nu poate fi similară unui drept discreționar al Guvernului și nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență, legate de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, conform art.115 alin. (4) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000 pronunțată de Curtea Constituțională a României).

În caz contrar, se poate vorbi despre o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, încălcându-se principiul separației puterilor în stat, ordonanțele de urgență neputând fi adoptate în domeniul legilor constituționale, neputând afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție (nu pot fi suprimate, nu se poate aduce atingere, nu pot fi vătămate, lezate etc.), drepturile electorale, respectiv măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică [a se vedea art.115 alin. (6) din Constituție]. Prin urmare, domeniul în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare, este limitat, inclusiv de imperativul urgenței reglementării.

Prin Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, Curtea Constituțională a României a reținut că inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu”. De asemenea, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007 statuează că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare.[1]

De asemenea, ordonanța de urgență nu poate contracara o lege adoptată de Parlament și, a contrario, nici măcar o propunere legislativă respinsă de Parlament (a se vedea Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, prin care Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea de Guvern a Ordonanței de urgență nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit).

Prin urmare, Guvernul, cu ocazia adoptării ordonanțelor de urgență, trebuie să țină cont și de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, ”atribuțiile legislative delegate în favoarea Guvernului neputând constitui piedici pentru punerea în aplicare a unui act de reglementare primară adoptat chiar de către puterea legiuitoare în exercitarea competenței sale originare. A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul prin adoptarea ordonanțelor de urgență este legitimat din punct de vedere constituțional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenței excepționale a Guvernului de a se substitui Parlamentului într-una generală.”[2]

Totodată, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a reținut în Avizul adoptat la cea de-a 93-a Sesiune Plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012) faptul că „folosirea atât de frecventă a ordonanțelor de urgență este un motiv de îngrijorare”, iar „utilizarea aproape constant a ordonanțelor de urgență ale Guvernului nu reprezintă cea mai adecvată metodă” pentru adoptarea fără întârziere a unor reglementări.

Nesocotirea principiilor constituționale în cazul special al Ordonanțelor de urgență pentru grațierea unor pedepse, respectiv pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală
Dacă ordonanțele de urgență forțează intrarea în vigoare, prin eludarea parcursului constituțional al unei legi adoptate de Parlamentul României, mai ales în condițiile în care face obiectul unor sesizări ale Curții Constituționale pentru vicii aparente de neconstituționalitate, s-ar putea contura un abuz al Guvernului în legiferare.

Pe de o parte, exercitarea discreționară a dreptului Guvernului de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară constituie o posibilitate constituțională care nu poate justifica însă abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență, în raport de existența unor situații excepționale.

Astfel, Parlamentul României nu se găsește într-o situație în care nu poate funcționa din punct de vedere constituțional. Adoptarea unor acte de clemență este în sarcina Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, care poate stabili prin lege limitele în care grațierea operează, după efectuarea unor studii de impact care să confirme faptul că scopul actului de clemență (diminuarea gradului de suprapopulare a penitenciarelor) poate fi eficient atins. De altfel, după adoptarea actualei Constituții, actele de clemență colectivă au fost adoptate prin lege, de Parlament (a se vedea în acest sens Legea nr. 137/1997 și Legea nr. 543/2002), iar nu de către Guverne, prin ordonanțe de urgență, care să nege Parlamentului, ca organ reprezentativ, posibilitatea de a legifera într-un domeniu atât de important, cu impact social major.

Pe de altă parte, situația extraordinară constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Tocmai interesul public lezat de caracterul anormal și excesiv al cazurilor excepționale justifică intervenția Guvernului pe calea ordonanței de urgență. Un astfel de interes public lezat nu există în această situație.

Un stat de drept, chiar prin prisma politicilor penale aflate la latitudinea legiuitorului, nu se poate consolida prin grațierea peste noapte a deținuților, unii extrem de periculoși, mai ales în condițiile în care legiuitorul primar a intervenit deja prin Legea recursului compensatoriu, care a facilitat deja punerea în libertate a unor deținuți periculoși, în spațiul public semnalându-se imediat cazuri de recidivă, cu efecte nefaste asupra ordinii publice și a siguranței cetățenilor.

În al treilea rând, urgența reglementării nu echivalează cu existența unei situații extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare.

În al patrulea rând, se poate vorbi de contracararea unei măsuri de politică legislativă, în contextul respingerii de Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie, care a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziția față de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție, fapt reținut de Comisia Europeană în Raportul de țară MCV din anul 2015[3].

Totodată, conceptul de „îndatoriri prevăzute de Constituție” vizează orice îndatorire specificată de prevederile constituționale, inclusiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor – art. 1 alin. (5), organizarea Statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale – art. 1 alin. (4).

Prin urmare, se poate vorbi inclusiv de un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, atunci când devine evidentă existența unor acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altei autorități publice, prin nesocotirea statului de drept, fapt care legitimează sesizarea Curții Constituționale de Președintele României, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituția României, republicată, ale art. 34 și următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Riscurile asociate grațierii colective
În rapoartele de specialitate internaționale[4] s-a concluzionat că grațierea colectivă este problematică din punctul de vedere al principiilor sustenabilității, al respectării statului de drept și al separării puterilor în stat. O astfel de măsură poate avea ca efect scăderea încrederii în justiție și accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată.

Grațierea colectivă reprezintă, de principiu, un instrument de reconciliere, conceput pentru a încheia diverse conflicte sociale sau pentru a aduce pacea în state în care astfel de conflicte severe sunt latente, situație în care România nu se află.

Una dintre explicațiile suprapopulării penitenciarelor este și creșterea eficacității structurilor statale în lupta împotriva infracționalității, fiind obiectivul oricărui stat democratic de a asigura funcționalitatea sistemului de justiție penală, motiv pentru care o măsură de grațiere transmite ideea că rezultatele pozitive sunt neutralizate ca urmare a incapacității statului de a lua măsurile punitiv-educative.

În Raportul realizat urmare a vizitei efectuate în Georgia, în anul 2012[5], Comitetul pentru Prevenirea Torturii arăta, în privința amnistiei colective edictate pentru a face față problemei grave a suprapopulării carcerale, că aceste aspecte nu pot fi rezolvate complet și durabil utilizând măsuri excepționale de acest tip. S-a subliniat relativa grabă cu care a fost declarată amnistia și, în acest context, lipsa de pregătire pentru eliberarea celor în cauză și lipsa unor structuri adecvate de reinserție în societate, creând un risc pentru revenirea multor deținuți eliberați, foarte rapid, în penitenciare.

În cauza Maiorano c. Italiei (15 decembrie 2009), Curtea de la Strasbourg a decis că statul răspunde pentru crimele comise de deținuții liberați condiționat, constatându-se încălcarea art. 2 din Convenție (Dreptul la viață) în cazul unei persoane ucise de către un deținut ce beneficia de un regim de semi-libertate. Un astfel de risc există și în cazul unei grațieri colective, care nici măcar nu presupune verificarea condiției ca instanța să își formeze convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.

Standarde europene și internaționale
În privința infracțiunilor de corupție, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România, procedeele de amnistie sau grațiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituționale sau instanțele supreme.

Spre exemplu, Secția Constituțională a Tribunalului Suprem din Venezuela, prin Decizia din 11 aprilie 2016, pronunțată în dosarul nr. 16-0343, a apreciat că, într-un stat democratic, astfel de instrumente trebuie să respecte principiul legalității și drepturile omului, evitând arbitrariul, fiind necesar să prevaleze lupta împotriva corupției ca un mijloc de respect pentru etică în funcții publice, respectiv pentru respectarea fundamentelor unui stat democratic și social. Venezuela este un stat cu numeroase probleme de supraîncărcare carcerală.[6]

De asemenea, Curtea Supremă din Pakistan, prin Decizia din 16 decembrie 2009,[7] s-a pronunțat împotriva amnistierii unor infracțiuni de corupție.

Totodată, Curtea Constituțională din Republica Africa de Sud a statuat că, prin corupție, se subminează „angajamentul constituțional al demnității umane, realizarea egalității și promovarea drepturilor și libertăților omului”[8] și aceasta „are efecte dăunătoare asupra fundamentelor democrației noastre constituționale și cu privire la exercitarea deplină a drepturilor fundamentale și a libertăților”.[9]

Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare din 15 noiembrie 2017 a reținut că ”progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”.

Concluziile Avocatului General Dámaso Ruiz‑Jarabo Colomer prezentate Curții de Justiție a Uniunii Europene la 8 aprilie 20081 în cauza C‑297/07, Staatsanwaltschaft Regensburg împotriva lui Klaus Bourquain, rețin următoarele:

”77. Cu toate acestea, prudența ne determină să reflectăm, chiar dacă numai pe scurt, asupra efectelor amnistiei, având în vedere varietatea formelor luate de acest mecanism excepțional de clemență în diferitele sisteme juridice.

Protocolul adițional nr. II la Convenția de la Geneva[10] leagă amnistia de un sentiment de pacificare și de reconciliere după perioade de convulsii care au antrenat înfruntări violente în cadrul unei comunități.
Se are în vedere atenuarea sentimentelor ostile, având o origine foarte precisă, generate de evenimente colective care au provocat o fractură politică sau socială în cadrul unei anumite populații.
Prin această terminologie se desemnează, potrivit unei aprecieri largi[11], toate măsurile de anulare sau de reducere a unor pedepse, inclusiv grațierea; în alte concepții, amnistia este limitată la deciziile cu caracter general adoptate de parlament potrivit procedurii interne prevăzute pentru adoptarea legilor.
Diferențele existente în Europa în ceea ce privește aceste măsuri de clemență, perceptibile din perspectiva unor criterii foarte variate precum tipologia, finalitatea sau chiar categoria infracțiunilor care pot face obiectul lor, nu se manifestă totuși în privința posibilității acestora de a înlătura ius puniendi în toate statele și nici nu modifică realitatea că, prin intermediul adoptării lor, autorități nejudiciare abrogă efectele unor sentințe penale.
Acest ansamblu de măsuri de clemență, diferite din punctul de vedere al ideilor pe care se întemeiază, însă uniforme din acela al obiectivelor pe care le urmăresc, corespund fără excepție unor veritabile gesturi de voință politică, întemeiate pe principii de oportunitate care își au rădăcinile în suveranitatea statelor, ca expresie a gestionării conflictelor lor interne.
Încrederea reciprocă nu ar trebui să cuprindă, în domeniul principiului comunitar ne bis in idem, cazurile de neexecutare a unei pedepse ca urmare a exercitării acestor posibilități exorbitante de către autoritățile naționale, întrucât, în aceste cazuri, logica recunoașterii reciproce încetează să se mai manifeste în sfera aplicării judiciare a legii și urmează un curs diferit, fiind deturnată de factori cu un pronunțat caracter sociologic și politic.
Nu hazardului se datorează faptul că Decizia‑cadru privind mandatul european de arestare tratează amnistia ca pe unul dintre motivele obligatorii de neexecutare atunci când statul solicitat are competența de a urmări infracțiunea potrivit dreptului său penal [articolul 3 alineatul (1)].
Din perspectiva drepturilor fundamentale, nici amnistia nu permite justificarea neexecutării pedepsei prin aplicarea principiului ne bis in idem, întrucât, pe lângă faptul că poate deveni un instrument periculos pentru punerea în aplicare a acesteia, se constată din nou prezența a două dimensiuni diferite: amnistia se întemeiază pe un fundament străin de valorile drepturilor fundamentale și, în același timp, se aplică potrivit unor parametri atât de vagi și de aleatorii încât depășesc orice criteriu de raționalitate juridică, limitând posibilitatea unui control judiciar.”

Observații privind modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală
Modificările cerute de legi de o importanță capitală, cum sunt și Codul penal, respectiv Codul de procedură penală trebuie adoptate după întocmirea de studii serioase, de criminologie, de impact social și procedural, cu implicarea tuturor experților tehnici relevanți, cu precădere cei internaționali.

Politica penală a statului presupune, prin esența sa, o cumpănire atentă cu privire la necesitatea de a proteja în mod efectiv valorile sociale vizate de fapta antisocială săvârșită de funcționarii publici, respectiv protejarea integrității patrimoniului public.

O schimbare radicală a opticii legiuitorului asupra răspunderii penale a funcționarilor publici ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri serioase în mediul juridic și în societate, pentru a evita orice posibile consecințe negative, cum ar fi vulnerabilizarea relațiilor sociale care trebuie să se întemeieze pe încrederea în activitatea funcționarilor publici, pentru a asigura respectarea dispozițiilor convențiilor internaționale asumate de Statul român – cum este Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

Măsurile de politică penală trebuie să fie promovate în respectul valorilor, exigențelor și principiilor consacrate prin Constituție și asumate în mod expres și neechivoc de către Parlament. De aceea, Curtea Constituțională subliniază permanent în deciziile sale faptul că „incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale” (Decizia nr.683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 16, și ad similis, Decizia nr.54 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.257 din 17 aprilie 2015).

Tot în același sens, Curtea a subliniat că marja de apreciere a legiuitorului, atunci când pune în discuție limitarea unui drept constituțional, în speță art.23 din Constituție (Curtea Constituțională, Decizia nr.603 din 6 octombrie 2015, paragraful 23), sau nesancționarea încălcării unor relații sociale ce ar avea drept consecință existența unei amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială (Curtea Constituțională, Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014) este una limitată, fiind supusă unui control strict al Curții Constituționale. Însă, orice măsură care ține de politica penală trebuie realizată printr-o normă penală de drept substanțial clară, transparentă, neechivocă și asumată expres de Parlament.

Conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Constituție, “Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.” Astfel, ratificând sau aderând la convențiile internaționale menționate în prealabil, statul român și-a asumat obligația de a respecta și transpune întocmai prevederile internaționale în dreptul său intern, și anume obligația de a incrimina corupția activă și corupția pasivă (Curtea Constituțională, Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014).

Astfel cum s-a reținut de către Curtea Constituțională în aceeași decizie, „potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție”.

De altfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 62/2007) că “Parlamentul nu ar putea defini și stabili ca infracțiuni, fără ca prin aceasta să încalce Constituția, fapte în conținutul cărora ar intra elemente de discriminare dintre cele prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală. Tot astfel, Parlamentul nu poate proceda la eliminarea protecției juridice penale a valorilor cu statut constituțional. Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție“.

Concluzii
Ca urmare a semnalelor vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare a unor O.U.G. pentru amnistierea/grațierea unor pedepse și, respectiv, pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare netransparentă a vreunui proiect care să afecteze capacitatea instituțională de luptă împotriva infracționalității, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, și care să pună în pericol valori sociale fundamentale într-un stat de drept.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte

[1] A se vedea, pentru dezvoltări, K. Benke, Dezvoltări recente în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României în privinţa limitelor de care este ţinut guvernul în adoptarea ordonanţelor de urgenţă, studiu accesibil online la pagina web http://www.ccr.ro/ccrold/publications/buletin/8/benke.doc [ultima accesare 16.07.2018]; de asemenea, a se vedea M. Safta, Limite constituționale ale legiferării pe calea ordonanțelor de urgenţă ale Guvernului, studiu accesibil online la pagina web http://www.clr.ro/eBuletin/4_2014/Buletin_4_2014.pdf [ultima accesare 16.07.2018].

[2] Pentru dezvoltări, K. Benke, op.cit..

[3] Disponibil online la http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2015_35_fr.pdf [ultima accesare 16.07.2018]. Raportul a constatat următoarele: „Respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziția față de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedește că această problemă nu este închisă”.

[4] A se vedea Hans-Jörg Albrecht, Prison Overcrowding – Finding Effective Solutions. Strategies and Best Practices Against Overcrowding in Correctional Facilities, Max-Planck-Institute for Foreign and International Criminal Law, Germany, p. 106-107, disponibil online la http://www.unafei.or.jp/english/pdf/Congress_2010/13Hans-Jorg_Albrecht.pdf [ultima accesare 16.07.2018].

[5] Raportul este disponibil online la pagina web http://www.coe.int/t/DGHL/STANDARDSETTING/PRISONS/PCCP%20documents%202016/PC-CP%20(2015)%206_F%20R%C3%A9v%207%20Livre%20blanc%2030%20juin%202016.pdf [ultima accesare 16.07.2018].

[6] A se vedea paginile web http://www.telesurtv.net/english/news/Venezuelan-High-Court-Declares-Amnesty-Law-Unconstitutional-20160411-0041.html și http://www.dailymail.co.uk/news/article-3830672/Prisoners-starving-death-Venezuela-s-jails-country-s-economic-collapse-sees-food-medicine-run-out.html [ultima accesare 16.07.2018].

[7] Disponibilă online la http://www.supremecourt.gov.pk/web/user_files/File/Short%20order.pdf [ultima accesare 16.07.2018]. A se vedea și http://edition.cnn.com/2009/WORLD/asiapcf/12/16/pakistan.supreme.court.amnesty/ [ultima accesare 16.07.2018].

[8] Cauza South African Association of Personal Injury Lawyers v Heath 2001 (1) SA 883 (CC) par. 4.

[9] Cauza Glenister v President of the Republic of South Africa 2011 (3) SA 347 (CC) par. 177 și 175.

[10] În special articolul 6 alineatul (5) din acesta, care prevede că „[l]a încetarea ostilităților, autoritățile aflate la putere se vor strădui să acorde o amnistie cât mai largă posibil persoanelor care au luat parte la conflictul armat […]”.

[11] Bernardi, A., și Grande, C., „Amnistía. La prescripción del delito y de la sanción”, în Arroyo, L., și Nieto, A., La orden de detención y entrega europea, Ed. Universității Castilla‑La Mancha, Cuenca, 2006, p. 260, 261 și 275.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției.

Print with PrintFriendly
Send via E-mail program
Post to Facebook
Post to Twitter
Add to LinkedIn
Send via Gmail
Add to Google Bookmarks
Add to Reddit
No related posts.

Leave a Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comment

Name *

Email *

Website

8 +
= thirteen

Română
English
Biannual Publication of the Universitara Publishing House (accredited by CNCS)
SSRN
Sigla CSDE
Parteneri
1. Editura Universitară
2. Centrul de Studii de Drept European
3. JurisClasor CEDO
4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

*
Articole recente
Forumul Judecătorilor din România: Observații referitoare la semnalele vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare a unor Ordonanțe de urgență ale Guvernului pentru amnistierea/grațierea unor pedepse și, respectiv, pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală
Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un apel Curții Constituționale pentru valorificarea opiniilor Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală
Subiecte
Atitudini CEDO CEPEJ Conferinta Corupţie CSDE CSM Detasare DIICOT Discriminare DNA Doctrina Editorial Editura Universitara Fond funciar Forumul Judecatorilor GEMME ICCJ Impartialitate Independenta INM Interviu jud. Dragos Calin jud. Gabriel Caian jud. Ionut Militaru jud. Roxana Lacatusu Jurisprudenta Lansare Legislatie Libertate de exprimare Magistratura Mediere MJLC Nr. 1/2009 Nr. 1/2010 Nr. 2/2009 Nr. 3/2009 Promovare Recrutare Reforma Remunerare Revista RFJ Sistem judiciar Transfer

WP-Cumulus by Roy Tanck and Luke Morton requires Flash Player 9 or better.

Articole recomandate
Forumul Judecătorilor din România: Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare obligă Parlamentul să renunțe la modificarea ”legilor justiției”, fără a ține seama de punctul de vedere al magistraturii exprimat de CSM și adunările generale ale judecătorilor și procurorilor
FJR – Cerere de apărare a independenței sistemului judiciar față de atacurile recente ale reprezentanților de seamă ai puterii legislative și ai puterii executive
QUELLE JUSTICE POUR LA FRANCE ?
Forumul Judecătorilor din România – amicus curiae la Curtea Constituțională (obiecțiile vizând ”legile justiției”)
Forumul Judecătorilor din România cu privire la durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție și durata stagiului magistraților stagiari
Comentarii recente
Maria on Amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României
Newsletter
E-mail:

Subscribe
Unsubscribe

Accesări (pagini citite)
free website hit counter
REVISTA FORUMUL JUDECĂTORILOR
Editorial Board Current issue Online reading Previous issues Publication principles Orders Asociaţia FJR Forum
Institutii
Consiliul Superior al Magistraturii Curtea Constituţională a României Inalta Curte de Casatie si Justitie Institutul European din România Institutul National al Magistraturii Ministerul Justiţiei Ministerul Public
Asociaţii ale Magistraţilor
Asociatia Magistratilor care sustin Medierea GEMME Asociaţia Magistraţilor din Iaşi Asociatia Magistratilor din Romania Association des Jeunes Magistrats Association des Magistrats de l’Union européenne Magistrats européens pour la démocratie et les libertés Syndicat de la Magistrature Uniunea Naţională a Judecătorilor din România
BDI – Baze de date internationale
EBSCO Host Legal Source HEIN online SSRN
Resurse juridice naţionale
AvocatNet.ro Avocatura.com Dreptul comunitar al afacerilor IADUER Ius Iuventutis jud. Ionuţ Militaru jud. Sonia Cososchi Juris.ro Radu Chiriţă Revista de note si studii juridice
Resurse juridice internaţionale
Columbia Human Rights Law Review European Rights Harvard Human Rights Journal Human Rights Brief JurisPedia Omega Library Springer eBook Yale Human Rights and Development Law Journal
Powered by WordPress. Content Copyright Revista Forumul Judecatorilor.

Guvernul Dăncilă, somat de “Forumul Judecătorilor din România” să renunţe la OUG pe amnistie şi graţiere | Epoch Times România


http://epochtimes-romania.com/news/guvernul-dancila-somat-de-forumul-judecatorilor-din-romania-sa-renunte-la-oug-pe-amnistie-si-gratiere—276804
Deschide meniul
Epoch Times România

Guvernul Dăncilă, somat de “Forumul Judecătorilor din România” să renunţe la OUG pe amnistie şi graţiere
Forumul Judecătorilor din România a reacţionat în contextul semnalelor vehiculate în spaţiul public privind iminenta adoptare a unor OUG pentru amnistierea/graţierea unor pedepse şi, respectiv, pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală.

Viorica Dancila (Mihut Savu / Epoch Times)

Andrei Pricopie

17.07.2018

Guvernul trebuie să renunţe la orice intenţie de adoptare netransparentă a vreunui proiect care să afecteze capacitatea instituţională de luptă împotriva infracţionalităţii, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, şi care să pună în pericol valori sociale fundamentale într-un stat de drept, a transmis, în cadrul unui comunicat de presă, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”.

Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că iniţiativele legislative care au fost adoptate de Parlament privind modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală nu au parcurs întregul proces democratic de verificare a conformităţii lor cu Legea fundamentală şi valorile sociale protejate prin normele a căror modificare este urmărită”.

a punctat Forumul Judecătorilor din România.

Potrivit asociaţiei de magistraţi, în ceea ce priveşte speculaţiile privind iminenta adoptare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului pentru amnistierea sau graţierea unor pedepse, cu atât mai puţin, nici nu există un proiect care să fi fost pus în dezbatere publică, conform Legii transparenţei decizionale nr.52/2003, iar astfel de măsuri de politică penală nespecifice actului de legiferare delegată a Guvernului ar trebui însoţite de o notă de fundamentare care să aibă la bază studii serioase, de criminologie, de impact social şi procedural, cu implicarea tuturor experţilor tehnici relevanţi, cu precădere cei internaţionali.

În acest context, Forumul Judecătorilor din România a ţinut să readucă în atenţie o serie de principii esenţiale pentru o democraţie reală. Detalii aici.