Daily Archives: August 3, 2018

Today’s Holiday: Emancipation Day (Hutchinson, Kansas)


Today’s Holiday:
Emancipation Day (Hutchinson, Kansas)

Emancipation Day typically commemorates the day African-American slaves were freed in the United States. That event is celebrated annually in Hutchinson, Kansas, on the first weekend in August. The weekend typically kicks off with a social event on Friday night and features a parade on Saturday morning. Following the parade and opening ceremonies, participants gather for a picnic in the park with food and drink vendors. Entertainment includes concerts featuring jazz, blues, or Gospel performers, and the weekend concludes with an ice cream social on Sunday afternoon. More…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Today’s Birthday: Sir Pherozeshah Mehta, the “Lion of Bombay” (1845)


Today’s Birthday:
Sir Pherozeshah Mehta, the “Lion of Bombay” (1845)

Mehta was a leading Indian lawyer, politician, and activist during the time of British rule in India. Though he was not directly opposed to the crown, he advocated for greater Indian autonomy and self-government. He is considered the father of municipal government in Bombay and promoted education, sanitation, and healthcare reforms in the city and around India. In 1885, he helped found the Indian National Congress, and he later served as its president. What was his opinion of English culture? More…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

This Day in History: Mississippi Burning: FBI Locates Remains of Slain Civil Rights Workers (1964)


This Day in History:
Mississippi Burning: FBI Locates Remains of Slain Civil Rights Workers (1964)

In the summer of 1964, young civil rights workers James Chaney, Andrew Goodman, and Michael Schwerner travelled to Mississippi to help African Americans register to vote. On June 21, they disappeared. A month and a half later, the FBI found their bodies buried on a nearby farm. The Neshoba County deputy sheriff and 17 others, all Ku Klux Klan members, were indicted for the crime. Seven were convicted in 1967. One suspect whose trial ended in a hung jury was retried in 2005 and convicted of what? More…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Quote of the Day: Herman Melville


Quote of the Day:
Herman Melville

It’s worth a fellow’s while to be born into the world, if only to fall right asleep. More…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Article of the Day: The Emerald Tablet


Article of the Day:
The Emerald Tablet

Regarded by European alchemists as the foundation of their craft, the Emerald Tablet is a short, cryptic text that purportedly reveals the secret of the primordial substance and its transmutations. Even esteemed scientists such as Sir Isaac Newton have published translations of the text, which claims Hermes Trismegistus, a legendary sage or god variously identified with the Egyptian god Thoth and the Greek god Hermes, as its author. What is the oldest documentable source for this text? More…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Idiom of the Day: one-up (someone)


Idiom of the Day:
one-up (someone)

To make a point of outdoing, outperforming, outclassing, etc., someone. Watch the video…: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Word of the Day: perspire


Word of the Day:
perspire

Definition: (verb) To excrete perspiration through the pores of the skin.
Synonyms: sudate, sweat
Usage: The air-conditioning was broken in his car, and he began to perspire heavily in the heat.: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.tfd.mobile.TfdSearch

Reactia CCR la sesizarea lui Iohannis privind conflictul cu premierul PSD. Viorica Dancila l-a sunat pe presedinte – Aktual24


#MUIEDĂNCILĂPSD

http://www.aktual24.ro/reactia-ccr-la-sesizarea-lui-iohannis-privind-conflictul-cu-premierul-psd-viorica-dancila-l-sunat-pe-presedint

Reactia CCR la sesizarea lui Iohannis privind conflictul cu premierul PSD. Viorica Dancila l-a sunat pe presedinte
AK-24 | 3 AUGUST 2018

POLITICA

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a stabilit pe 14 august termenul de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern si Presedintie privind conflictul intre puteri, au declarat, vineri, pentru Agerpres, surse oficiale.

Presedintele Klaus Iohannis a transmis vineri presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre prim-ministru Romaniei si Presedintele Romaniei, seful statului contestand desemnarea lui Paul Stanescu pentru conducerea operativa a Guvernului pe durata absentei Vioricai Dancila.

Surse citate de Antena 3 afirma ca Dancila l-a sunat pe Iohannis in aceasta dimineata pentru a-l anunta ca pleaca in concediu.

Iohannis afirma ca „prin desemnarea unui alt membru al Guvernului sa exercite atributiile prim-ministrului, doamna Vasilica-Viorica Dancila, in calitate de prim-ministru si-a arogat o atributie care, potrivit Constitutiei apartine altei autoritati publice, respectiv Presedintelui Romaniei, potrivit dispozitiilor art. 107 alin.(3) din Constitutie”.

„Or, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, desemnat prin Decizia nr. 247/2018 sa exercite atributiile prim-ministrului privind conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei, nu poate sa conduca sedintele Guvernului si nici sa semneze valabil actele adoptate de Guvern, aceste atributii revenind, in conditiile art. 24 si ale art. 27 din Legea nr. 90/2001, in mod exclusiv prim-ministrului investit de Parlament”, argumenteaza presedintele in sesizare.

Sefu statului mentioneaza ca atributia preluata de Stanescu este „conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei”, afirmand ca aceasta notiune „nu se regaseste in Constitutie si nici nu beneficiaza de o definitie legala”.

„Mentionam ca adjectivul „operativ” are – potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane – sensul de: „1. Care lucreaza repede, expeditiv, activ; care are efect (rapid); eficace, eficient. 2. Referitor la actiuni, care tine de actiune”, se arata in sesizare.

Presedintele aminteste ca statutul constitutional al prim-ministrului de a conduce Guvernul si de a coordona activitatea membrilor acestuia ii confera o autoritate de necontestat in interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind ca atunci cand in Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de catre prim-ministru.

„Aceasta prerogativa are consecinte in planul raspunderii politice si juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunta temporar la exercitarea atributiilor de conducere a Guvernului, fie ele si operative – notiune incerta sub aspect juridic – poate duce si la situatii conflictuale intre prim-ministru si membrii propriului Cabinet, in ceea ce priveste functionarea Guvernului si legalitatea actelor sau masurilor promovate. Totodata, conduita prim-ministrului generatoare de conflict juridic de natura constitutionala afecteaza si raporturile Guvernului cu celelalte autoritati sau institutii publice confruntate cu necesitatea punerii in executare a masurilor si actelor adoptate de Guvern, din perspectiva valabilitatii acestora”, afirma seful statului.

„Prin omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunostinta Presedintelui Romaniei imposibilitatea de a-si exercita atributiile si actiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului sa exercite, cu caracter temporar, atributiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depasirea competentelor stabilite de Legea fundamentala, prim-ministrul se situeaza in afara cadrului constitutional prevazut de art. 107 alin. (3) din Constitutie. Prin aceasta conduita, prim-ministrul a incalcat si art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala in componenta sa referitoare la suprematia Constitutiei, precum si principiul colaborarii loiale, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Prin emiterea Deciziei nr. 247/31.07.2018, prim-ministrul si-a arogat o competenta care apartine unei alte autoritati, respectiv Presedintelui Romaniei dand nastere unui conflict pozitiv de competenta, ce afecteaza functionarea Guvernului Romaniei care, astfel este plasat in afara cadrului constitutional’, este concluzia documentului transmis de Iohannis Curtii Constitutionale.

smilecredit.ro

Citeste si:
Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui Iohannis impotriva deciziei lui Dancila privind interimatul in fruntea Guvernului Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui Iohannis impotriva deciziei lui Dancila privind interimatul in fruntea Guvernului
VICTORIA lui Iohannis. A dat peste cap planurile alesilor PENALI VICTORIA lui Iohannis. A dat peste cap planurile alesilor PENALI
Presedintele nu-i lasa pe borfasi nici sa respire. Iohannis ataca inca o lege din pachetul pe justitie la CCR Presedintele nu-i lasa pe borfasi nici sa respire. Iohannis ataca inca o lege din pachetul pe justitie la CCR
Iohannis il loveste pe Dragnea unde doare mai tare: la portofel. Presedintele a sesizat smecheria sefului PSD si sesizeaza CCR. Oamenii lui Dragnea reactioneaza Iohannis il loveste pe Dragnea unde doare mai tare: la portofel. Presedintele a sesizat smecheria sefului PSD si sesizeaza CCR. Oamenii lui Dragnea reactioneaza
Iohannis le strica jocurile penalilor. Presedintele ataca la CCR modificarile la legea ANI, prin care sperau sa-si justifice spagile Iohannis le strica jocurile penalilor. Presedintele ataca la CCR modificarile la legea ANI, prin care sperau sa-si justifice spagile
Mai mult despre: iohannis ccr, iohannis dancila, tinta

I can make all your fantasies come true, baby…
I can make all your fantasies come true, baby…

Experienced girls for your taste. Seize the moment
Experienced girls for your taste. Seize the moment

Would you like to know what is your girl doing home alone? She is writing…
Would you like to know what is your girl doing home alone? She is writing…

Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)
Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)

Află ce trebuie să mănânci pentru a slăbi 17 kg pe lună!
Află ce trebuie să mănânci pentru a slăbi 17 kg pe lună!

+5 cm every week. How to grow long thick hair in 1 month
+5 cm every week. How to grow long thick hair in 1 month

Do this for 7 days, and new hair will grow on its own! At home method
Do this for 7 days, and new hair will grow on its own! At home method

Your friends won”t recognize you! Baldness disappears in 7 days if every night…
Your friends won”t recognize you! Baldness disappears in 7 days if every night…

710
Comentarii:

Aboneaza-te la newsletter

Email

Cele mai citite azi:
news
Momentul care le da fiori borfasilor PSD. Zeci de mii de tineri scandeaza &#…
untold
news
Tudorel isi inghite inapoi OUG-ul pentru borfasi. Un inalt oficial german a…
tudorel-28
politica
Dictatura lui Dragnea devine insuportabila chiar si in PSD: „Eu sunt…
dragnea-2-15
politica
Reactia acra a premierului interimar, Paul Stanescu, dupa ce Iohannis a atacat…
stanescu-3
news
Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui…
iohannis-3-6

Drept la tinta:
romani-paris Bugetar PSD, injuraturi la adresa romanilor din Diaspora: „Hoti, curve…
vlasov Tariceanu: „Nu am auzit in viata mea de domnul respectiv”. Iata…
tudorel-28 OUG-ul lui Tudorel este imposibil de adoptat, anunta un fost ministru al…
basescu-2-4 „Afara din guvern! Cea mai ticaloasa si gresita declaratie post-…
stefanescu-4 11 argumente juridice ca politistii au comis un abuz impotriva soferului anti-…
erdogan-29 Erdogan trece fatis de partea Rusiei, desi Turcia este membru NATO: „…
news
politica
analize
opinii
externe
money
life
contact
© 2018 Aktual24.

Augustin Lazar prezinta dovada ipocriziei pesediste. Protocoalele cu SRI s-au semnat in regimul Nastase, de catre oamenii PSD-ului – Aktual24


http://www.aktual24.ro/augustin-lazar-dovada-ipocriziei-pesediste-protocoalele-cu-sri-s-au-semnat-regimul-nastase-de-catre-oamenii-psd-ului/

Augustin Lazar prezinta dovada ipocriziei pesediste. Protocoalele cu SRI s-au semnat in regimul Nastase, de catre oamenii PSD-ului

AK-24 | 3 AUGUST 2018

NEWS

825

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a publicat, vineri, un protocol de colaborare incheiat cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) in anul 2005.

Protocolul de colaborare incheiat intre cele doua institutii „pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale” este semnat de procurorul general de la acea vreme, Ilie Botos, si de fostul director SRI Alexandru Radu-Timofte, potrivit documentului declasificat publicat pe site-ul PICCJ.

La finalul protocolului se precizeaza ca acesta inlocuieste o intelegere similara incheiata in anul 2000.

„Prezentul Protocol de cooperare s-a incheiat in doua exemplare, din care unul se pastreaza la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si altul la Serviciul Roman de Informatii si intra in vigoare la trei zile de la data semnarii. La aceeasi data, prevederile Protocolului de cooperare inregistrat la SRI sub nr. 02313/12.05.2000, respectiv nr. 092/15.05.2000, la Parchetul General, isi inceteaza aplicabilitatea”, se mentioneaza in document.

smilecredit.ro

Citeste si:
Dancila, primele pareri despre protocoalele cu SRI. Premierul spune ce a priceput ea din aceasta situatie Dancila, primele pareri despre protocoalele cu SRI. Premierul spune ce a priceput ea din aceasta situatie
SRI ii lasa fara replica pe propagandistii PSD care vad „statul paralel” peste tot. Protocoalele secrete au aparut pe vremea lui Ion Iliescu SRI ii lasa fara replica pe propagandistii PSD care vad „statul paralel” peste tot. Protocoalele secrete au aparut pe vremea lui Ion Iliescu
Procurorul general il trimite la plimbare pe Tudorel Toader. Lazar, mesaj fara dubiu dupa anuntul ministrului Justitiei legat de Kovesi Procurorul general il trimite la plimbare pe Tudorel Toader. Lazar, mesaj fara dubiu dupa anuntul ministrului Justitiei legat de Kovesi
Procurorul general, mesaj politicos dar foarte taios transmis comisiei lui Nicolicea si Plesoianu. PSD-istii pun la cale o ambuscada Procurorul general, mesaj politicos dar foarte taios transmis comisiei lui Nicolicea si Plesoianu. PSD-istii pun la cale o ambuscada
Augustin Lazar nu se lasa intimidat de Tudorel Toader si il pune, scurt, la punct pe ministrul Justitiei. Nu le va face pe plac penalilor Augustin Lazar nu se lasa intimidat de Tudorel Toader si il pune, scurt, la punct pe ministrul Justitiei. Nu le va face pe plac penalilor
Mai mult despre: augustin lazar, protocol sri, tinta

Don”t pop zits. It”s dangerous! Treat pimples and acne at home. Read how…
Don”t pop zits. It”s dangerous! Treat pimples and acne at home. Read how…

Weight loss by experts! The easiest way to change your weight!
Weight loss by experts! The easiest way to change your weight!

Liars are everywhere! They promised I”d lose 10kg per week but I LOST only 5 kg.
Liars are everywhere! They promised I”d lose 10kg per week but I LOST only 5 kg.

Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)
Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)

$3,000,000 + rewarded so far!
$3,000,000 + rewarded so far!

Pimples and blackheads are scared of…
Pimples and blackheads are scared of…

Innovative cream for skin rejuvenation. A new formula
Innovative cream for skin rejuvenation. A new formula

I became this big within just two weeks! Click —>
I became this big within just two weeks! Click —>

825
Comentarii:

Aboneaza-te la newsletter

Email

Cele mai citite azi:
news
Momentul care le da fiori borfasilor PSD. Zeci de mii de tineri scandeaza &#…
untold
news
Tudorel isi inghite inapoi OUG-ul pentru borfasi. Un inalt oficial german a…
tudorel-28
politica
Dictatura lui Dragnea devine insuportabila chiar si in PSD: „Eu sunt…
dragnea-2-15
news
Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui…
iohannis-3-6
politica
Reactia acra a premierului interimar, Paul Stanescu, dupa ce Iohannis a atacat…
stanescu-3

Drept la tinta:
ioana-bran-848×478 Ministresa pitipoanca, indignata de mesajul „Mu#e PSD”: „…
iohannis-3-6 Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui…
nicolicea-9 OUG pentru salvarea borfasilor. Nicolicea il lauda pe Tudorel Toader pentru…
romani-paris Bugetar PSD, injuraturi la adresa romanilor din Diaspora: „Hoti, curve…
erdogan-29 Erdogan trece fatis de partea Rusiei, desi Turcia este membru NATO: „…
coalitie-protocol “Nu asta este justitia, nu asta este statul de drept”. Tariceanu…
news
politica
analize
opinii
externe
money
life
contact
© 2018 Aktual24.

Închide

Reactia acra a premierului interimar, Paul Stanescu, dupa ce Iohannis a atacat la CCR desemnarea sa. Baronul PSD stie deja in cat timp va reactiona CCR – Aktual24


http://www.aktual24.ro/reactia-acra-premierului-interimar-paul-stanescu-dupa-ce-iohannis-atacat-la-ccr-desemnarea-sa-baronul-psd-stie-deja-cat-timp-va-reactiona-ccr/

This slideshow requires JavaScript.

Reactia acra a premierului interimar, Paul Stanescu, dupa ce Iohannis a atacat la CCR desemnarea sa. Baronul PSD stie deja in cat timp va reactiona CCR
AK-24 | 3 AUGUST 2018

POLITICA

402

Vicepremierul Paul Stanescu a declarat vineri, dupa prezentarea bilantului sau de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, ca si el, si premierul Viorica Dancila vor respecta decizia Curtii Constitutionale cu privire la sesizarea facuta de presedintele Klaus Iohannis in care contesta desemnarea sa pentru conducerea operativa a Guvernului. Stanescu a mai spus ca toti trebuie sa respecam Constitutia si legile, „indiferent cum ne cheama si ce functii avem”.

„Am vazut si eu stirea inainte de a veni in conferinta de presa. E decizia presedintelui. Sigur ca doamna prim-ministru si eu vom respecta decizia CCR. Eu cred ca in acest conflict CCR va da o decizie cat mai repede si sigur ca respectam deciziile CCR. Toti trebuie sa respectam Constitutia si legile tarii, indiferent cum ne cheama si ce functii avem”, a spus Paul Stanescu, citat de news.ro.

Presedintele Klaus Iohannis a transmis vineri presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre prim-ministru Romaniei si Presedintele Romaniei, seful statului contestand desemnarea lui Paul Stanescu pentru conducerea operativa a Guvernului pe durata absentei Vioricai Dancila.

Iohannis afirma ca „prin desemnarea unui alt membru al Guvernului sa exercite atributiile prim-ministrului, doamna Vasilica-Viorica Dancila, in calitate de prim-ministru si-a arogat o atributie care, potrivit Constitutiei apartine altei autoritati publice, respectiv Presedintelui Romaniei, potrivit dispozitiilor art. 107 alin.(3) din Constitutie”.

„Or, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, desemnat prin Decizia nr. 247/2018 sa exercite atributiile prim-ministrului privind conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei, nu poate sa conduca sedintele Guvernului si nici sa semneze valabil actele adoptate de Guvern, aceste atributii revenind, in conditiile art. 24 si ale art. 27 din Legea nr. 90/2001, in mod exclusiv prim-ministrului investit de Parlament”, argumenteaza presedintele in sesizare.

Vicepremierul Paul Stanescu, ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, va exercita, in perioada 6 – 13 august, atributiile premierului Viorica Dancila privind conducerea operativa a activitatii Guvernului, potrivit unei decizii publicate marti in Monitorul Oficial. In aceasta perioada, Viorica Dancila va fi in concediu de odihna.

Conform unei decizii a premierului publicata marti in Monitorul Oficial, vicepremierul Paul Stanescu, ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, va exercita in perioada 6-13 august atributiile de prim-ministru privind conducerea operativa a Guvernului.

smilecredit.ro

Citeste si:
Mihai Tudose a demisionat, penalul Dragnea a castigat din nou. Deja au ales numele noului premier Mihai Tudose a demisionat, penalul Dragnea a castigat din nou. Deja au ales numele noului premier
Presa pesedista anunta deja cine va fi noul prim-ministru. Declaratiile facute de Liviu Dragnea in fata liderilor PSD din Suceava Presa pesedista anunta deja cine va fi noul prim-ministru. Declaratiile facute de Liviu Dragnea in fata liderilor PSD din Suceava
Baronul Stanescu ii invata pe romani cum sa se raporteze la Pilonul II de pensii. PSD a inceput campania de manipulare a populatiei pentru a inhata banii de pensii Baronul Stanescu ii invata pe romani cum sa se raporteze la Pilonul II de pensii. PSD a inceput campania de manipulare a populatiei pentru a inhata banii de pensii
Liderii PSD le raspund dur, in stil bolsevic, protestatarilor: „Vom merge pana la capat. Programul de guvernare este un fel de biblie a partidului” Liderii PSD le raspund dur, in stil bolsevic, protestatarilor: „Vom merge pana la capat. Programul de guvernare este un fel de biblie a partidului”
„Liviu Dragnea va disparea cel mai tarziu in martie”. Oamenii sefului PSD lanseaza o noua telenovela ca pretext pentru destructurarea unui serviciu secret „Liviu Dragnea va disparea cel mai tarziu in martie”. Oamenii sefului PSD lanseaza o noua telenovela ca pretext pentru destructurarea unui serviciu secret
Mai mult despre: iohannis ccr, paul stanescu, stanescu premier

Ce nu spun nutriționiști. Toată lumea poate slăbi, trebuie doar să…
Ce nu spun nutriționiști. Toată lumea poate slăbi, trebuie doar să…

This is what you have to RUB INTO BALD PATCHES! To MAKE YOUR HAIR GROW again…
This is what you have to RUB INTO BALD PATCHES! To MAKE YOUR HAIR GROW again…

This is what you have to RUB INTO BALD PATCHES! To MAKE YOUR HAIR GROW again…
This is what you have to RUB INTO BALD PATCHES! To MAKE YOUR HAIR GROW again…

Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)
Got Herpes? Get Rid Of It For Good With This Simple Trick (Try Tonight)

$3,000,000 + rewarded so far!
$3,000,000 + rewarded so far!

Acest remediu pentru slăbit nu este pentru oricine, deoarece…
Acest remediu pentru slăbit nu este pentru oricine, deoarece…

Această femeie câștigă 18957 lei în 2 ore lucrând de acasă! Pur și simplu…
Această femeie câștigă 18957 lei în 2 ore lucrând de acasă! Pur și simplu…

Inamicul numărul 1 al grăsimii! Pentru a scăpa de grăsime, ia cel mai natural…
Inamicul numărul 1 al grăsimii! Pentru a scăpa de grăsime, ia cel mai natural…

402
Comentarii:

Aboneaza-te la newsletter

Email

Cele mai citite azi:
news
Momentul care le da fiori borfasilor PSD. Zeci de mii de tineri scandeaza &#…
untold
news
Tudorel isi inghite inapoi OUG-ul pentru borfasi. Un inalt oficial german a…
tudorel-28
politica
Dictatura lui Dragnea devine insuportabila chiar si in PSD: „Eu sunt…
dragnea-2-15
news
Iohannis stie, Stanescu pregateste ceva urat ca premier. Actiune la CCR a lui…
iohannis-3-6
politica
Reactia acra a premierului interimar, Paul Stanescu, dupa ce Iohannis a atacat…
stanescu-3

Drept la tinta:
carmen-12 Carmen Dan a ingropat Ministerul de Interne. Opozitia ataca in forta: „…
stefanescu-4 11 argumente juridice ca politistii au comis un abuz impotriva soferului anti-…
basescu-2-4 „Afara din guvern! Cea mai ticaloasa si gresita declaratie post-…
stefanescu-5 Rasturnare de situatie in cazul soferului anti-PSD. Politia isi pune cenusa in…
tudorel2-2 Satisfactie uriasa in Partidul penalilor fata de OUG-ul lui Tudorel. Serban…
horia Furia este tot mai mare, un PSD-ist a fost luat la bataie in Constanta: „…
news
politica
analize
opinii
externe
money
life
contact
© 2018 Aktual24.

Închide

Tudorel isi inghite inapoi OUG-ul pentru borfasi. Un inalt oficial german a venit sa-i spuna in fata ca “ar fi un semn fatal” pentru Justitie o astfel de decizie – Aktual24


http://www.aktual24.ro/tudorel-isi-inghite-inapoi-oug-ul-pentru-borfasi-un-inalt-oficial-german-venit-sa-spuna-fata-ca-ar-fi-un-semn-fatal-pentru-justitie-o-astfel-de-decizie/

Tudorel isi inghite inapoi OUG-ul pentru borfasi. Un inalt oficial german a venit sa-i spuna in fata ca „ar fi un semn fatal” pentru Justitie o astfel de decizie

NEWS

Ministrul Justitiei si pentru afaceri europene al land-ului german Baden-Wurttemberg, Guido Wolf, a avut in aceasta dimineata o intrevedere cu ministrul roman al Justitiei, Tudorel Toader. Inainte de intalnirea cu Tudorel Toader, ministrul german a facut cateva declaratii presei in fata Ministerului Justitiei.

Intrebat ce spune despre informatiile potrivit carora unele modificari legislative sunt cu dedicatie pentru liderul PSD Liviu Dragnea, Guido Wolf a declarat ca a auzit astfel de zvonuri si vrea sa le verifice direct la sursa, in discutia cu ministrul roman al Justitiei.

“Din punctul nostru de vedere ar fi un semn fatal daca o reforma a Justitiei ar avea ca obiectiv sau ar servi pentru a proteja anumite persoane de investigatiile penale”, a declarat Guido Wolf, citat de g4media.ro.

El a precizat ca doreste sa discute cu Tudorel Toader si despre demiterea sefei DNA Laura Codruta Kovesi si despre intentiile Romaniei de a respecta recomandarile Comisiei de la Venetia in privinta modificarilor facute la legile Justitiei si la codurie penale.

“Combaterea coruptiei este importanta pentru ca in Europa este extrem de important sa dezvoltam drepturi si valori comune. Este important si pentru economie, pentru investitori ca statul de drept sa functioneze, coruptia sa fie combatuta si, de aceea, sunt interesat sa aflu care sunt motivele demiterii sefei DNA si cum se vede in continuare lupta impotriva coruptiei in Romania. Vreau sa aflu de la ministrul Justitiei si cum se vor gestiona recomandarile Comisiei de la Venetia, cat de pregatiti sunt sa se confrunte cu aceste provocari. Poate exista chiar disponibilitatea de a face anumite modificari la reformele Justitiei”, a declarat ministrul land-ului Baden-Wurttemberg.

smilecredit.ro

Mai mult despre: , ,


Comentarii:

Închide


Şerban Nicoale: Iohannis să-şi dea demisia şi să treacă în Opoziţie, să fie şeful PNL, al USR sau al Cioloşeului | Epoch Times România #MUIESERBANNICOLAEPSD-BULANGIU CE-I CU CITAȚIA TA IN LEGATURĂ CU HARASAMENTUL D-NEI CHICHIRĂU?


http://epochtimes-romania.com/news/serban-nicoale-iohannis-sa-si-dea-demisia-si-sa-treaca-in-opozitie-sa-fie-seful-pnl-al-usr-sau-al-cioloseului—277403

Deschide meniul
Epoch Times România

Şerban Nicoale: Iohannis să-şi dea demisia şi să treacă în Opoziţie, să fie şeful PNL, al USR sau al Cioloşeului
Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a reacţionat după ce preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională privind un conflict juridic cu premierul Viorica Dăncilă.
Serban Nicolae(lider de grup PSD la Senat),
Serban Nicolae(lider de grup PSD la Senat), (Florin Chirila/Epoch Times)

Andrei Pricopie

03.08.2018

Preşedintele Klaus Iohannis uzează de cea mai înaltă funcţie în stat pentru a se comporta ca şi cum este în Opoziţie, a declarat vineri, pentru Agerpres, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, după ce şeful statului a acuzat un conflict juridic de natură constituţională cu premierul Viorica Dăncilă.

“Nu îmi dau seama de ce a făcut Iohannis această sesizare la Curtea Constituţională. E aceeaşi atitudine a lui: uzează de cea mai înaltă funcţie în stat ca să se comporte ca şi cum e în Opoziţie. Dacă vrea în Opoziţie, bine ar fi să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte şi atunci să treacă în Opoziţie, să fie preşedintele PNL, al USR sau al Cioloşeului. Să fii preşedintele României şi să te comporţi ca şi cum tu eşti în Opoziţie, dar să exerciţi toate atributele puterii prezidenţiale mi se pare că nu este în regulă, ca să nu spun anticonstituţional. În niciuna dintre atribuţiile preşedintelui nu spune că are ca sarcină, ca misiune, şicanarea Guvernului sau gherila politică.

Nici Băsescu nu s-a comportat aşa în perioada guvernării USL, pentru simplul motiv că exercitarea funcţiilor constituţionale se face pe criteriul loialităţii, responsabilităţii şi legalităţii, ori aici cam lipsesc toate la domnul Iohannis. Atacă în băşcălie orice fel de lege adoptată de Parlament, indiferent că e sau nu constituţională, doar ca să le întârzie la promulgare, depăşeşte termenele constituţionale prevăzute pentru sesizarea Curţii sau reexaminare, pentru promulgare. Practic, are o parte importantă din exerciţiul Puterii în România, dar se comportă ca şi cum PSD are 100% puterea şi trebuie făcut responsabil pentru absolut orice”, a afirmat Şerban Nicolae.

Liderul PSD a opinat că, din punct de vedere formal, iniţiativa lui Iohannis “este în limitele Constituţiei, dar pe fond este o absurditate”, iar Curtea Constituţională nu lucrează acum şi îi va răspunde în septembrie.

Şeful statului o acuză pe Viorica Dăncilă că a încălcat prevederile din Constituţie atunci când l-a desemnat pe vicepremierul Paul Stănescu să-i preia atribuţiile pe perioada concediului, respectiv 6-13 august.

“Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru. Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează”, a explicat Iohannis.

Preşedintele susţine că, procedând în acest mod, Viorica Dăncilă se situează în afara cadrului constituţional. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa CCR.

Pentru mai multe detalii despre demersul lui Iohannis intraţi aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole

17 ani de crime. Zeci de milioane de victime. Povestea măcelului despre care Occidentul alege să vorbească doar în şoaptă

Catholic Encyclopedia – Catholic Online: Enjoy


O cunoscută procuroare rupe rândurile: E timpul să cerem demisa lui Tudorel Toader | Epoch Times România


http://epochtimes-romania.com/news/o-cunoscuta-procuroare-rupe-randurile-e-timpul-sa-cerem-demisa-lui-tudorel-toader-manipularea-trebuie-sa-inceteze—277348

Epoch Times România

O cunoscută procuroare rupe rândurile: E timpul să cerem demisa lui Tudorel Toader
Procurorul Antonia Diaconu i-a cerut – cu subiect şi predicat – demisia din funcţie ministrului Tudorel Toader, după prestaţia sa de la Antena 3.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),


Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Andrei Pricopie

02.08.2018

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, trebuie să îşi dea demisia din funcţie, a solicitat joi, pe pagina sa de Facebook, procurorul Antonia Diaconu, cunoscută opiniei publice de la protestele magistraţilor împotriva modificărilor care vizau sistemul judiciar operate de PSD-ALDE.

Vă prezentăm mai jos “rechizitoriul” întocmit de Antonia Diaconu care stă la baza solicitării sale:

“Ministrul Justiţiei anunţă că va chema procurori la MJ să-i întrebe de ce au răspuns unor invitaţii venite de la ambasade.

Ministrul Justiţiei anunţă epurări în DNA.

Ministrul Justiţiei îndeamnă condamnaţii penal să se pregătească de formularea de cereri de revizuire în baza unor reglementări ce vor intra în vigoare în viitor.

Ministrul Justiţiei cere instanţelor să ia măsuri pentru respectarea egalităţii armelor, asta constând în accepţiunea domniei sale în poziţia fizică a procurorului în sala de judecată. Între noi fie vorba, în majoritatea instanţelor din ţară, biroul procurorului este la acelaşi nivel cu cel al avocatului sau apropiat, în funcţie de structura sălii, condiţiile de desfăşurare a şedinţelor nefiind dintre cele mai bune, chiar deloc, dar asta nu preocupă. Pe de altă parte, egalitatea armelor se referă la instrumentele procedurale şi la echilibrul participanţilor, dar e tentant să mai poţi umili nişte oameni incomozi.

Ministrul Justiţiei ameninţă voalat Procurorul general al României şi Preşedintele Înaltei Curţi.

Ministrul Justiţiei anunţă că va afla despre cele 300 de dosare privind magistraţii, existente la DNA, se va interesa de structura acelor magistraţi, presupune că majoritatea sunt judecători, presupune că majoritatea sunt de penal şi apoi anunţă că va face evaluări.

Ce nu spune domnul ministru este că dosare cu magistraţi sunt la toate cele 15 Parchete de pe lângă Curţile de Apel din ţara, dar ne e mai bine să vorbim despre cele de la DNA pentru că la anumite televiziuni suntem adoraţi şi nu ni se pun întrebări incomode. E posibil ca dosarele de la curţile de apel să fie mai multe sau mai puţine. Dacă un magistrat are formulată împotriva sa o plângere penală nu înseamnă că are probleme cu legea. Într-un dosar sunt cel puţin două părţi, la sfârşit una e nemulţumită, uneori dintre acestea unele aleg să formuleze plângeri penale magistraţilor. De cele mai multe ori, fără temei. E o ţară liberă, încă. E voie să faci plângeri penale. Aşa cum unităţile de parchet sunt obligate să le înregistreze şi să le dea curs. Într-o ţară în care toată lumea se judecă cu toată lumea, vă daţi seama că se strâng ceva plângeri. Asta nu înseamnă că magistraţii sunt corupţi, că respectivele dosare sunt instrumente de şantaj faţă de judecătorii din penal, că e un nou fenomen privind infracţionalitatea magistraţilor care trebuie combătut. Şi apoi sunt sigură că domnul ministru ştie diferenţa dintre un dosar în care cercetările se fac “in rem” şi dosarele în care există suspecţi sau inculpaţi.

De ce anume face domnul ministru toate aceste afirmaţii, nu înţeleg. Nu face niciun serviciu justiţiei pe care ar trebui să o susţină.

Din punctul meu de vedere pot să pun concluzii din spatele sălii de judecată şi să mă dau eventual şi jos de pe tocuri când fac asta, dar, hai să fim sinceri şi corecţi, manipularea ar trebui să înceteze, mai ales la acest nivel.

Cred că e timpul să cerem demisa domnului ministru. Ştiu că nu se va întâmpla, dar pentru păstrarea reperelor mele morale, simt nevoia să fac măcar asta.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

recomandate
Preşedintele Donald Trump (dr) şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker participă la o conferinţă de presă la Casa Alba, 25 iulie 2018.
De ce nimeni nu înţelege conflictul economic dintre SUA şi Europa: pentru că este fals
“Apelul Inocentei” – tablou din Expozitia Adevar-Compasiune-Toleranta
Avertismentele pe care ziua de 20 iulie 1999 le dă asupritorilor de pretutindeni
Nave comerciale în portul Qingdao, provincia Liaoning, China.
Jocuri geopolitice masive. Ce stă în spatele războiului tarifar dintre Trump şi UE
Donald Trump
Business as usual pe copcă / Axios divulgă un proiect de lege, aparent cerut de Trump, care ar putea îngenunchea OMC-ul
Lord Conrad Black, fostul patron al ziarului canadian National Post
Fost membru al comitetului director al Grupului Bilderberg: Trump câştigă un “război civil” împotriva establishmentului
Fondatorul mişcării spirituale Falun Gong, dl. Li Hongzhi în Washington, 21 iunie 2018
Fondatorul Falun Gong ia cuvântul la o conferinţă din Washington D.C.
Lanţurile cu care erau legaţi prizonierii (Fortul 13 Jilava)
Juncker îi cântă ode lui Marx, după sute de milioane de victime. Şocant, sau poate că nu

alte articole din secțiunea interne
Eugen Teodorovici
Teodorovici: Sunt 10 milioane de români în diaspora. Vreau o platformă prin care să le induc anumite idei
Carmen Dan
Scandalul maşinii anti-PSD. Se cere demisia ministrului Carmen Dan. Şi nu numai
Eugen Nicolicea(Deputat PSD),
Nicolicea: Îi urez succes lui Iohannis la CCR! Când pleacă în concediu, la Cotroceni va merge Dragnea sau Tăriceanu
Maria Chetran
Exclusiv / Vine nota de plată pentru poliţista cu “pulifricii”? Contribuabilă care-i plăteşte salariul trece la fapte
editorial
Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican
Cecuri în alb pentru împingerea României până la capăt
Jurnalist german arestat de jandarmi
Peste noi pogoară Turcia
La 11 martie, Congresul Naţional Popular al Partidului Comunist din China organizează cea de-a treia şedinţă plenară pentru a vota modificarea constituţiei. Imaginea arată o întâlnire a Congresului Poporului Chinez din 5 martie
Partidul Comunist Chinez revizuieşte Constituţia. Din vânat, Xi Jinping devine vânător
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat
Şantajul dă stingerea peste România. Din nou
video

Ministrul Economiei, la ceas de bilanţ: “Mă consider un om de bună-credinţă, discret!”

O nouă pată pe obrazul Guvernului Dăncilă: Valentin Popa, gafe de proporţii la bilanţ

Nicuşor Dan îi cere lui Iohannis să retrimită legea off-shore în Parlament: România trebuie să câştige mai mult!

Guvernul, acuzat că aruncă în aer ariile naturale protejate. Ciorbea, chemat să îşi facă datoria
foto
Eclipsa de lună în Grecia
Luna roşie în imagini
„Octombrie”
Inocenţa şi puritatea din momentele simple ale vieţii
Centrul de comandă din Piaţa Tiananmen a invitat copiii să-şi petreacă ziua de 1 iunie 1989, Ziua Internaţionala a Copiilor, lângă Zeiţa Democraţiei.
Foto eseu: Tiananmen 1989
O lume minunată din perspectiva unui melc
O lume minunată din perspectiva unui melc

Despre noi
Harta site-ului
RSS
Termeni şi condiţii
Contact
Ediții Străine
Copyright Epoch Times România 2006-2018

Iohannis, mişcare surpriză: A sesizat CCR privind un conflict juridic cu premierul Viorica Dăncilă | Epoch Times România (#MUIEDĂNCILĂPSD)


http://epochtimes-romania.com/news/iohannis-miscare-surpriza-a-sesizat-ccr-privind-un-conflict-juridic-cu-premierul-viorica-dancila—277393
Deschide meniul
Epoch Times România

Iohannis, mişcare surpriză: A sesizat CCR privind un conflict juridic cu premierul Viorica Dăncilă
Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Curţii Constituţionale să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională cu prim-ministrul Viorica Dăncilă.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Eugen Horoiu / Epoch Times România)

Andrei Pricopie

03.08.2018

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională cu premierul Viorica Dăncilă.

Şeful statului o acuză pe Viorica Dăncilă că a încălcat prevederile din Constituţie atunci când l-a desemnat pe vicepremierul Paul Stănescu să-i preia atribuţiile pe perioada concediului, respectiv 6-13 august.

“Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru. Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează”, a explicat Iohannis.

Preşedintele susţine că, procedând în acest mod, Viorica Dăncilă se situează în afara cadrului constituţional. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa CCR.

Vă transmitem în continuare textul integral al cererii:

“În data de 31 iulie 2018, Prim-ministrul României, doamna Vasilică-Viorica Dăncilă, a emis Decizia nr. 247/2018 pentru exercitarea unor atribuţii, potrivit căreia, în perioada 6 – 13 august 2018, domnul Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României (Decizia nr. 247/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667/31.07.2018).

În conformitate cu dispoziţiile art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituţie, prin Decretul nr. 55/2018 Preşedintele României a desemnat-o pe doamna Vasilică-Viorica Dăncilă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru (Decretul nr. 55/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48/17 ianuarie 2018). În conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (3) din Constituţie, prin Hotărârea nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, Parlamentul României a acordat încredere Guvernului condus – în conformitate cu art. 107 alin. (3) din Constituţie – de doamna Vasilică-Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru. (anexa nr. 1 la Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 84 din 29 ianuarie 2018). Prin Decretul nr. 76/2018 Preşedintele României a numit Guvernul României în componenţa prevăzută în anexa 1 a Hotărârii Parlamentului nr. 1/2018 (Decretul nr. 76/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 85 din 29 ianuarie 2018).

Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru.

Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

A. Cu privire la admisibilitatea conflictului juridic de natură constituţională

În cauză sunt întrunite elementele necesare pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, aşa cum au fost stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 53 din 28 ianuarie 2005. Astfel, „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor” şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative şi care pot crea blocaje instituţionale.

De asemenea, cu referire la competenţa materială de a soluţiona conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, a reţinut următoarele: „Este vorba de conflictele de autoritate (sau litigiile organice). Într-un atare caz Curtea Constituţională soluţionează sau aplanează litigii constituţionale între autorităţi. Aceste litigii pot privi conflicte între două sau mai multe autorităţi constituţionale cu privire la conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor, decurgând din Constituţie. Aceasta este o măsură necesară, urmărind înlăturarea unor posibile blocaje instituţionale. Pentru a se evita antrenarea Curţii în soluţionarea unor conflicte politice este necesar să se prevadă că este vorba doar de blocajele instituţionale, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competenţă”.

Totodată, în Decizia nr. 108/2014 Curtea Constituţională a stabilit că: „Fără a-i defini conţinutul, atât Constituţia, cât şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale utilizează sintagma de conflict juridic de natură constituţională. Prin urmare, pentru stabilirea trăsăturilor conţinutului conflictului juridic de natură constituţională, principalul reper l-a constituit jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina în materie. Astfel, aceste conflicte au următoarele trăsături:

  • sunt conflicte juridice;
  • sunt conflicte juridice de natură constituţională;

  • creează blocaje instituţionale;

  • vizează nu numai conflictele de competenţă (pozitive sau negative) născute între autorităţile publice, ci şi orice situaţii conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei;

  • se referă numai la anumite autorităţi care pot apărea ca subiecte ale acestuia.

Toate aceste trăsături au caracter cumulativ şi nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării. 1. Doctrina în materie, a relevat că un conflict juridic de natură constituţională „priveşte «competenţele» sau «atribuţiile» autorităţilor publice; aceste «competenţe» sau «atribuţii» pentru a fi de «natură constituţională» trebuie să derive din Legea fundamentală, nu exclusiv dintr-un act normativ subsecvent Constituţiei (a se vedea, în acest sens I. Deleanu, Instituţii şi proceduri constituţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 867). Totodată, „art. 146 lit. e) din Constituţie nu priveşte orice conflict, probabil şi posibil, între autorităţile publice, ci numai conflictul juridic, deci nu şi pe cel politic, şi bineînţeles numai conflictul care să privească competenţe constituţionale (a se vedea, în acest sens, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României, Comentariu pe articole, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 1.405). 2. Aceste opinii exprimate în doctrină se reflectă şi în jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.

Astfel, Curtea a stabilit că un conflict juridic de natură constituţională presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodată, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Curtea a reţinut: „Conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale. Mai mult, prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, Curtea a statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituţie „stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea.

Prin urmare, potrivit jurisprudenţei Curţii, conflictele juridice de natură constituţională nu se limitează numai la conflictele de competenţă, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituţionale, ci vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei. (…). Altfel spus, neîndeplinirea unor obligaţii de sorginte legală nu generează automat un conflict juridic de natură constituţională, întrucât eventuala ignorare a unei astfel de competenţe a unei instituţii sau autorităţi publice, fie ea nominalizată în chiar titlul III al Constituţiei României, nu reprezintă eo ipso o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, pentru ca raportul acestora poate fi cenzurat în faţa instanţelor de judecată. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009. (…) Aşa fiind, intervenţia Curţii devine legitimă ori de câte ori autorităţile şi instituţiile publice menţionate în titlul III din Constituţie ignoră sau îşi asumă competenţe constituţionale de natură a crea blocaje ce nu pot fi înlăturate în alt mod. Aceasta este esenţa unui conflict juridic de natură constituţională.”

  1. În ceea ce priveşte autorităţile constituţionale ce pot apărea ca subiecte ale unui conflict juridic de natură constituţională

Astfel, Curtea Constituţională este sesizată cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României.

Analizând jurisprudenţa Curţii Constituţionale rezultă că autorităţile publice ce pot fi parte într-un conflict juridic de natură constituţională trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele exigenţe: să fie autorităţi de natură constituţională, adică să participe nemijlocit la realizarea puterii de stat; să fie nominalizate expres în Titlul III al Constituţiei, cu precizarea atribuţiilor ce le revin în realizarea puterii de stat.

În acest sens, prin Decizia nr. 838/2009, Curtea Constituţională a stabilit care sunt autorităţile publice care ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituţională, şi anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi organele autorităţii judecătoreşti.

Totodată, prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituţională prin raportare la o jurisprudenţă anterioară a reţinut: „ (…) Chiar dacă, prin Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din noiembrie 2008, Curtea a menţionat doar Guvernul, şi nu şi prim-ministrul, ca autoritate publică prevăzută în titlul III al Constituţiei care poate avea calitate procesuală activă, aceasta nu înseamnă că prim-ministrul, ca reprezentant constituţional al Guvernului, nu poate fi parte în conflict în condiţiile în care se contestă însăşi maniera în care îşi exercită o atribuţie proprie. (…)”.

Prin urmare, aţâţ Preşedintele României, cât şi Prim-ministrul României pot fi părţi într-un conflict juridic de natură constituţională.

  1. Aspectele invocate vizează un conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale, sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei

Astfel, conflictul juridic de natură constituţională rezidă în mod direct din textul Constituţiei, respectiv din dispoziţiile art. 107 alin (1) – (3) coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1), ce prevăd:

  • Art. 85 alin. (1) – Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
  • Art. 107 alin. (1) – (3) – (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

    1. Conduita imputată reprezintă o problemă de constituţionalitate prin ea însăşi

    Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care Preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur. În acest cadru, Curtea Constituţională urmează să analizeze şi să stabilească întinderea şi conţinutul sintagmei “imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile” din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare şi la art. 110 alin. (2) din Constituţie.

    Fiind în prezenţa unor raporturi constituţionale între Prim-ministrul României şi Preşedintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competenţa altor autorităţi şi instituţii publice, ci doar în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 146 lit. e) din Constituţie şi în acord cu jurisprudenţa constituţională (Decizia nr. 358/2018).

    1. Existenţa unui blocaj instituţional

    Prin emiterea Deciziei Prim-ministrului nr. 247/31.07.2018 funcţionarea Guvernului României este plasată în afara cadrului constituţional, cu consecinţe multiple ce vizează, imposibilitatea Preşedintelui României de a-şi îndeplini competenţa constituţională de a desemna un prim-ministru interimar. Pe de altă parte, consecinţele acestei conduite – respectiv omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile – afectează rolul constituţional al Guvernului, structura acestuia, desfăşurarea activităţii Guvernului ca organ colegial, întrunit în şedinţe legal constituite şi conduce la fragmentarea arbitrară a atribuţiilor acestei autorităţi constituţionale în atribuţii operative şi atribuţii neoperative.

    Faţă de dispoziţiile constituţionale aplicabile şi având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aspectele invocate în prezenta cerere se circumscriu cerinţelor referitoare la autorităţile constituţionale ce pot fi subiecte ale acestuia, existenţa unui conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale, sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei;, existenţa unui blocaj instituţional, iar conduita imputată reprezintă o problemă de constituţionalitate, prin ea însăşi.

    În consecinţă, apreciem că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României, este admisibilă.

    B. Cu privire la existenţa conflictului juridic de natură constituţională

    Curtea Constituţională urmează să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Prim-ministrul României şi Preşedintele României, generat de omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală.

    Constituţia României consacră prim-ministrului un statut juridic distinct şi bine determinat prin modul de desemnare, numire, înlocuire şi prin atribuţiile acestuia. Astfel, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 85 şi ale art. 103 atât desemnarea, cât şi formarea întregului Guvern sunt indisolubil legate de persoana ce urmează a îndeplini funcţia de prim-ministru. De asemenea, în cadrul procedurii de învestitură a Guvernului în Parlament se au în vedere candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, precum şi opţiunile acestuia privind lista Guvernului şi programul de guvernare. Potrivit art. 107 alin. (1) din Constituţie, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin; de asemenea, prim-ministrul prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

    Conducerea Guvernului şi coordonarea activităţii membrilor acestuia îi conferă prim-ministrului o poziţie distinctă, ce îi permite, în temeiul Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor să convoace şi să conducă şedinţele de Guvern, să semneze în numele Guvernului actele acestuia şi să le promoveze, să reprezinte instituţia în relaţia cu celelalte autorităţi, precum şi să ia orice alte decizii în limitele competenţelor sale.

    Aceste atribuţii se exercită de prim-ministru până la încetarea mandatului Guvernului. Astfel, potrivit art. 110 alin. (2) din Constituţie, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

    Referitor la ipoteza în care prim-ministrul este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, art. 107 alin. (3) din Constituţie prevede: „Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern”. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 90/2001, potrivit cărora: „(1) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de zile. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), înăuntrul termenului de 45 de zile, primul-ministru va iniţia procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului”. Aşadar, având în vedere poziţia constituţională a prim-ministrului, în cazul în care acesta se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului.

    Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru. Prin urmare, legiuitorul constituant nu a avut în vedere posibilitatea ca prim-ministrul să îşi delege atribuţiile, indiferent de motiv (lipseşte din ţară sau absentează din alt motiv, imposibilitatea este generată de o situaţie medicală sau personală, etc.).

    În conformitate cu dispoziţiile constituţionale menţionate, imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către Prim-ministru se aduce la cunoştinţa Preşedintelui României, care desemnează un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atribuţiile prim-ministrului, Legea fundamentală neconţinând vreo dispoziţie din care să rezulte o limitare a exercitării acestora, o asemenea ipoteză fiind prevăzută numai în ceea ce priveşte atribuţiile Preşedintelui interimar al României (art. 98 alin. (2) din Constituţie).

    Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, procedura interimatului este compatibilă cu mandatul acordat de Parlament prin votul de învestitură, fiind menită să asigure buna funcţionare a Guvernului, în vederea realizării atribuţiilor acestuia. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1559/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 823 din 30 noiembrie 2009). În aceeaşi decizie s-a reţinut că: „Interimatul reprezintă situaţia în care o persoană îndeplineşte, în condiţiile stabilite de lege, pe o perioadă determinată, atribuţiile unei alte persoane care ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Interimatul funcţiei de ministru se referă la situaţia în care conducerea unui minister este exercitată, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile, de un alt membru al Guvernului decât ministrul titular, a cărui funcţie a încetat în condiţiile art. 106 din Constituţie sau care este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile. Având în vedere rolul miniştrilor care, potrivit art. 46 din Legea nr. 90/2001, exercită conducerea ministerelor şi le reprezintă “în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie”, ceea ce impune continuitate în activitatea acestora, instituţia interimatului oferă soluţia constituţională pentru păstrarea acestei continuităţi, până la propunerea de către primul-ministru a unor înlocuitori pentru exercitarea funcţiilor de ministru devenite vacante.”

    Prin urmare, din coroborarea dispoziţiilor constituţionale menţionate rezultă că în relaţia cu Prim-ministrul, Preşedintele României este singura autoritate competentă să constate imposibilitatea exercitării de către acesta a atribuţiilor, caz în care desemnează un prim-ministru interimar dintre ceilalţi membri ai Guvernului. Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnată în calitate de interimar, Constituţia recunoscând un drept exclusiv al Preşedintelui României de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnată prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile.

    Legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuţiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuţiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului. Întrucât nici Legea fundamentală nu prevăd ce intră în sfera noţiunii de imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, rezultă că voinţa legiuitorului constituant a fost aceea ca interimatul să intervină în cazul survenirii oricăror împrejurări de fapt care conduc la o imposibilitate. De altfel, nici Legea nr. 90/2001 nu conţine vreo menţiune în acest sens.

    Orice interpretare potrivit căreia prim-ministrul ar putea să decidă să desemneze el însuşi un alt membru al Guvernului să exercite atribuţii de prim-ministru ar fi contrară Legii fundamentale şi ar goli de conţinut dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţie în ceea ce priveşte exercitarea unei competenţe proprii a Preşedintelui României şi, totodată, ar nesocoti rolul constituţional al prim-ministrului. Dacă s-ar admite că prim-ministrul ar putea proceda în acest sens, fără a se apela la procedura constituţională a interimatului, ar însemna să se permită ca exercitarea atribuţiilor prim-ministrului de către o altă persoană decât cea învestită de Parlament să fie posibilă pe o durată nelimitată. O asemenea ipoteză, nefiind prevăzută în Constituţie, dar nici în Legea nr. 90/2001, nu beneficiază de niciun regim juridic (durată, condiţii şi efecte). Spre deosebire de aceasta, interimatul funcţiei de prim-ministru are prevăzută durata maximă, precum şi consecinţa depăşirii termenului constituţional, respectiv încetarea mandatului Guvernului, în condiţiile art. 110 alin. (2) din Constituţie.

    Prin urmare, a admite că prim-ministrul are competenţa de desemna un alt membru al Guvernului să îi exercite atribuţiile ar echivala nu numai cu încălcarea competenţei Preşedintelui României de a desemna un prim-ministru interimar ori de câte ori survine o imposibilitate a prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile, ci şi cu încălcarea ansamblului de dispoziţii constituţionale ce reglementează organizarea şi funcţionarea Guvernului, precum şi raporturile acestuia cu autorităţile şi instituţiile publice, în general, cu Parlamentul şi cu Preşedintele României, în special.

    În consecinţă, conducerea Guvernului nu poate fi exercitată de către o persoană desemnată printr-un act subsecvent acordării votului de încredere de către Parlament, respectiv în baza unui act emis de prim-ministru, ci numai de către o persoană desemnată printr-un decret al Preşedintelui României, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Constituţie.

    În data de 31 iulie 2018, Prim-ministrul României, doamna Vasilică-Viorica Dăncilă, a emis Decizia nr. 247/2018 pentru exercitarea unor atribuţii, potrivit căreia, în perioada 6 -13 august 2018, domnul Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României (Decizia nr. 247/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667/31.07.2018). În acest mod, prin desemnarea unui alt membru al Guvernului să exercite atribuţiile prim-ministrului, doamna Vasilică-Viorica Dăncilă, în calitate de prim-ministru şi-a arogat o atribuţie care, potrivit Constituţiei aparţine altei autorităţi publice, respectiv Preşedintelui României, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin.(3) din Constituţie.

    Or, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, desemnat prin Decizia nr. 247/2018 să exercite atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României, nu poate să conducă şedinţele Guvernului şi nici să semneze valabil actele adoptate de Guvern, aceste atribuţii revenind, în condiţiile art. 24 şi ale art. 27 din Legea nr. 90/2001, în mod exclusiv prim-ministrului învestit de Parlament.

    Competenţa de a conduce Guvernul are un caracter unitar şi este atribuită de textul constituţional exclusiv prim-ministrului, aceasta neputând fi fracţionată prin voinţa exclusivă a titularului funcţiei.

    În ceea ce priveşte sfera atribuţiilor ce vor fi exercitate de către viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, domnul Paul Stănescu, potrivit articolul unic al Decizia nr. 247/2018, acesta vizează „conducerea operativă a activităţii Guvernului României”, noţiune care nu se regăseşte în Constituţie şi nici nu beneficiază de o definiţie legală.

    Menţionăm că adjectivul „operativ” are – potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române – sensul de: „1. Care lucrează repede, expeditiv, activ; care are efect (rapid); eficace, eficient. 2. Referitor la acţiuni, care ţine de acţiune.”

    Legea nr. 90/2001 utilizează această noţiune în conţinutul art. 18 alin. (1) ce prevede ca în scopul rezolvării unor probleme operative, prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii, comisii şi comitete interministeriale. Aşadar, această normă utilizează acest termen în înţelesul său comun. În acord cu dispoziţiile constituţionale, acest act normativ – ce reglementează organizarea şi funcţionarea Guvernului – nu conţine prevederi care să permită prim-ministrului fragmentarea atribuţiilor sale pentru vreo raţiune, cu atât mai puţin pentru motive ce ar ţine de eficienţa/eficacitatea acţiunilor prim-ministrului.

    Legea nr. 90/2001 cuprinde mai multe categorii de atribuţii ale prim-ministrului, respectiv de reprezentare, în domeniul apărării naţionale, privind numirea şi eliberarea din funcţii publice, privind relaţiile cu Parlamentul sau cu Preşedintele României. Însă, această diferenţiere între atribuţii este făcută în scopul organizării activităţii Guvernului, nicidecum în sensul în care ar permite interpretarea că ar putea fi posibilă fragmentarea atribuţiilor prim-ministrului.

    În absenţa unei definiţii legale a sintagmei „conducerea operativă a activităţii Guvernului României” cuprinsă la articolul unic al Deciziei nr. 247/2018, nu se poate stabili dacă prim-ministrul a avut în vedere ansamblul atribuţiile sale sau doar o parte a acestora, în această ultimă situaţie neputându-se stabili care dintre ele. Aceasta întrucât, după cum se poate constata din înţelesul comun al termenului operativ, această noţiune nu se suprapune cu ideea de atribuţii parţiale sau cu cea de atribuţii necesar a fi exercitate într-o activitate curentă. În condiţiile neclarităţii ce planează asupra atribuţiilor de prim-ministru cedate, conduita celui care le-a primit va fi la rândul ei neclară, aspect ce afectează funcţionarea Guvernului în ansamblul lui. Astfel, în măsura în care conducerea operativă ar presupune conducerea şedinţelor Guvernului, ori semnarea actelor adoptate de Guvern şi, mai ales, adoptarea acelor măsuri impuse de gestionarea unor situaţii de urgenţă, aceasta ar veni în contradicţie cu dispoziţiile art. 24 şi art. 27 din Legea nr. 90/2001, atribuţii ce revin în mod exclusiv prim-ministrului învestit de Parlament sau a prim-ministrului interimar desemnat prin decret al Preşedintelui României.

    Mai mult, statutul constituţional al prim-ministrului de a conduce Guvernul şi de a coordona activitatea membrilor acestuia îi conferă o autoritate de necontestat în interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind că atunci când în Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de către prim-ministru (art. 27 din Legea 90/2001). Această prerogativă are consecinţe în planul răspunderii politice şi juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunţa temporar la exercitarea atribuţiilor de conducere a Guvernului, fie ele şi operative – noţiune incertă sub aspect juridic – poate duce şi la situaţii conflictuale între prim-ministru şi membrii propriului Cabinet, în ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului şi legalitatea actelor sau măsurilor promovate. Totodată, conduita prim-ministrului generatoare de conflict juridic de natură constituţională afectează şi raporturile Guvernului cu celelalte autorităţi sau instituţii publice confruntate cu necesitatea punerii în executare a măsurilor şi actelor adoptate de Guvern, din perspectiva valabilităţii acestora.

    Raporturile instituţionale dintre prim-ministru şi Guvern, pe de o parte, şi dintre aceste autorităţi şi Preşedintele României, pe de altă parte, trebuie să funcţioneze în cadrul constituţional al loialităţii şi al colaborării, pentru realizarea atribuţiilor constituţionale distinct reglementate pentru fiecare dintre autorităţi; colaborarea dintre autorităţi este o condiţie necesară şi esenţială pentru buna funcţionare a autorităţilor publice ale statului.

    Or, prin omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, prim-ministrul se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Prin emiterea Deciziei nr. 247/31.07.2018, prim-ministrul şi-a arogat o competenţă care aparţine unei alte autorităţi, respectiv Preşedintelui României dând naştere unui conflict pozitiv de competenţă, ce afectează funcţionarea Guvernului României care, astfel este plasat în afara cadrului constituţional.

    În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României şi să stabiliţi conduita de urmat de către prim-ministru în vederea reinstaurării ordinii constituţionale.”

    Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    alte articole

    17 ani de crime. Zeci de milioane de victime. Povestea măcelului despre care Occidentul alege să vorbească doar în şoaptă
    recomandate
    De ce nimeni nu înţelege conflictul economic dintre SUA şi Europa: pentru că este fals
    Avertismentele pe care ziua de 20 iulie 1999 le dă asupritorilor de pretutindeni
    Jocuri geopolitice masive. Ce stă în spatele războiului tarifar dintre Trump şi UE
    Business as usual pe copcă / Axios divulgă un proiect de lege, aparent cerut de Trump, care ar putea îngenunchea OMC-ul
    Fost membru al comitetului director al Grupului Bilderberg: Trump câştigă un “război civil” împotriva establishmentului
    Fondatorul Falun Gong ia cuvântul la o conferinţă din Washington D.C.
    Juncker îi cântă ode lui Marx, după sute de milioane de victime. Şocant, sau poate că nu

    Premieră în Justiţie: Ministrul Tudorel Toader va fi evaluat | Epoch Times România (#MUIETOADERPSD)


    http://epochtimes-romania.com/news/premiera-in-justitie-ministrul-tudorel-toader-va-fi-evaluat—277359

    Deschide meniul
    Epoch Times România

    Premieră în Justiţie:

    Ministrul Tudorel Toader va fi evaluat
    Potrivit legii, Ministerul Justiţiei trebuie să contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public. A făcut însă ministerul, sub conducerea lui Tudorel Toader, acest lucru? Un ONG promite un răspuns documentat.
    Tudorel Toader

    Tudorel Toader (Mihuţ Savu / Epoch Times)

    Loredana Diacu

    02.08.2018

    Membrii VeDem Just – Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie anunţă începerea procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de actualul ministru al Justiţiei, de la data numirii sale şi până în prezent.

    Anunţul organizaţiei din care face parte judecătorul Cristi Danileţ vine în contextul în care deja ultra-contestatul Tudorel Toader a anunţat că vrea să dea o OUG în temeiul căreia orice condamnat “care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să poată cere revizuirea sentinţei.

    Şi, cum tot zicea Tudorel Toader, vorbind despre procurorul general al României Agustin Lazăr, că “la fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării”, VeDem Just anunţă că a venit timpul ca ministrul să fie şi el evaluat.

    “MOTTO: „La fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării” (Tudorel Toader, 31 iulie 2018).

    Membrii asociaţiei VedemJust anunţă începerea procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de actualul ministru al Justiţiei, de la data numirii sale şi până în prezent. Este prima acţiune de acest gen realizată de un ONG cu privire la activitatea unui ministru al justiţiei.

    Potrivit legii, Ministerul Justiţiei trebuie să contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public. Vor fi supuse unei analize riguroase modul în care actualul ministru al justiţiei şi-a respectat obligaţiile legale şi cum a colaborat cu instituţiile statului, ce obiective şi-a asumat public la început de mandat şi apoi pe parcursul său, ce efecte au avut acţiunile sale asupra sistemului judiciar şi a încrederii populaţiei în sistemul de justiţiei.

    Raportul va fi dat publicităţii pe data de 23 august 2018″, anunţă VeDem Just.

    Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    alte articole

    17 ani de crime. Zeci de milioane de victime. Povestea măcelului despre care Occidentul alege să vorbească doar în şoaptă
    recomandate
    De ce nimeni nu înţelege conflictul economic dintre SUA şi Europa: pentru că este fals
    Avertismentele pe care ziua de 20 iulie 1999 le dă asupritorilor de pretutindeni
    Jocuri geopolitice masive. Ce stă în spatele războiului tarifar dintre Trump şi UE
    Business as usual pe copcă / Axios divulgă un proiect de lege, aparent cerut de Trump, care ar putea îngenunchea OMC-ul
    Fost membru al comitetului director al Grupului Bilderberg: Trump câştigă un “război civil” împotriva establishmentului
    Fondatorul Falun Gong ia cuvântul la o conferinţă din Washington D.C.
    Juncker îi cântă ode lui Marx, după sute de milioane de victime. Şocant, sau poate că nu