Daily Archives: September 26, 2018

The world’s largest oil painting Il Paradiso, by Tintoretto, inside the amazing Doge’s Palace, Venice, Italy (February 2018)


The world’s largest oil painting Il Paradiso, by Tintoretto, inside the amazing Doge’s Palace, Venice, Italy (February 2018)

Advertisements

“The Last Judgment”. 1467_1470. Details. By Hans Memling, 1430_1494.


“The Last Judgment”.
1467_1470.
Details.
Religious Painting.
Oil, Wood.
Flemish School.
Northern Renaissance.
By Hans Memling, 1430_1494.
German Seligenstadt Artist.(Died in Bruges in Belgium).
National Museum,Gdansk,Poland.

Emoții pentru Liviu Dragnea: riscă să fie cercetat de DNA într-un al patrulea dosar – PSnews


https://psnews.ro/emotii-pentru-liviu-dragnea-risca-sa-fie-cercetat-de-dna-intr-un-al-patrulea-dosar-232806/

PSnews

RECENT Emoții pentru Liviu Dragnea: riscă să fie cercetat de DNA într-un al patrulea dosar
De Marinela Angheluș Postat la 26 septembrie 2018, 10:49

Liviu Dragnea riscă să fie cercetat de DNA într-un al patrulea dosar. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, miercuri, o cerere a DNA de redeschidere a urmăririi penale într-un dosar care îl vizează pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, informează Agerpres.

Concret: este vorba de finanţarea din fonduri europene şi din bugetul Consiliului Judeţean Teleorman a unor contracte. Beneficiarul a fost firma Tel Drum.

DNA a depus cererea pe data de 3 iulie şi are ca obiect „confirmare redeschidere urmărire penală (art.335 alin. 4 NCPP)”.

Dosarul îl vizează pe Liviu Dragnea, dar şi pe alte persoane: Mugur Bătăuş, Victor Piperea, Gheorghe Giui, Ion Mirancea, Victoriţa Păscuţu şi Marian Fişcuci.

Marian Fişcuci a fost trimis în judecată de DNA într-un alt dosar, în decembrie 2017, fiind acuzat de evaziune fiscală.

De asemenea, Fişcuci este pus sub acuzare şi în dosarul „Tel Drum”, în care este cercetat Liviu Dragnea.

În dosarul „Tel Drum” sunt cercetaţi penal şi Mugur Bătăuş şi Victor Piperea, funcţionari în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman.

Dosarul a fost deschis în 2010, iar în 2013 a fost clasat. Unul dintre contractele verificate atunci apare în dosarul în care Liviu Dragnea este cercetat, din noiembrie anul trecut, pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi fraude cu fonduri europene. Este şi motivul pentru care DNA cere redeschiderea anchetei vechi. Conform legii, pentru aceleaşi fapte nu pot exista două soluţii diferite, relatează Digi24.

ANALIZĂ. PSD face cu ochiul ”statului paralel” în Legea magistraților


https://newsteam.ro/ultima-ora/analiza-psd-face-cu-ochiul-statului-paralel-in-legea-magistratilor/26/09/2018/

NewsTeam.ro

ANALIZĂ. PSD face cu ochiul ”statului paralel” în Legea magistraților
By Golea Sorin| 7:28 | 26 septembrie 2018|Ultima Ora

Modificările aduse de PSD legislației care reglementează justiția în România au avut la bază, conform declarațiilor, distrugerea ”statului paralel”. Adică cetățeanul să fie protejat împotriva injustiției. În fapt, PSD nu vrea să distrugă injustiția ”statului paralel” ci să îi pună lesă proprie și să îl folosească pe acest ”paralel” în scopuri politice proprii (cum zicea Gabriela Firea: ”să taie porcii cu statul paralele”).

ANALIZĂ. PSD face cu ochiul ”statului paralel” în Legea magistraților

Să luăm ca exemplu modificările aduse Legii magistraților, în idea ”responsabilizării magistraților”.

Se știe din antichitate că la baza unei comunități stă justiția. Fără justiție, comunitatea intră în disoluție, se destramă, erodată de nedreptate.

Astăzi, injustiția se numește, tehnic, ”eroare judiciară”. Cum trateaază statul român eroarea judiciară? Păi, vedem în Constituție, la articolul 52:

”(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

Acest paragraf a fost transpus în Art. 92 din legea magistraților:

”Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Ce înseamnă acest lucru? Dacă un magistrat m-a judecat strâmb, eu nu îl voi putea trage la răspundere niciodată, pentru că se interpune statul! Prejudiciul produs va fi plătit de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul meu. Ulterior, statul ar putea trage la răspundere magistratul respectiv, când vrea el și cum vrea el. Cu alte cuvinte, este vorba aici despre controlul justiției de către clasa politică. Adică, dispare ”separarea puterilor în stat”.

Ce a modificat PSD în Legea magistratului: în loc de ”statul se poate îndrepta”, a pus ”statul se îndreaptă”. Adică sistemul rămâne interpus între cetățean și nedreptate. Mai pe românește, ”statul paralel”, sursa injustiției despre care vorbește PSD, nu este distrus, statul rămâne mai departe solidar cu eroarea judiciară, doar că o va ține mai strâns la piept. Pieptul clasei politice, desigur…

Magistratul nu dă ochii niciodată cu cel căruia i-a produs o injustiție, ci doar cu reprezentanții statului. Care poate îl învinovățesc, poate nu…

Dacă chiar voia să facă ceva, PSD trebuia să anuleze ”solidaritatea” statului cu ”eroarea judiciară”.

(În paranteză trebuie spus că o frază a filosofilor antici spune: ”Legiuitorule, lasă poporul să-și judece magistrații”.)

Iar cât timp statul ”este solidar cu eroarea judiciar”, adică cu injustiția, cetățeanul român este prins în capcana acestui așa-zis ”stat paralel” controlat de clasa politică. Injustiția nu numai că nu va dispărea, ci este de așteptat să se amplifice, punând în pericol de dezmembrare comunitatea românească, chiar de Centenar…

Nu întâmplător, 4 milioane de români au plecat deja din România…

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: România vrea să fie membru în Consiliul de Securitate

10:20 | 26 septembrie 2018

Watch “Intervenția națională a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în 73 sesiune ONU” on YouTube


Intervenția națională a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
26 Septembrie 2018 | ONU

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 26 septembrie a.c., la New York, o intervenție națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Vă prezentăm în continuare textul intervenției:

„Honourable President of the General Assembly,
Mr. Secretary General,
Excellencies,
Ladies and gentlemen,

I am particularly honoured to address this year’s session, as 2018 is a symbolic year for Romania. One hundred years ago, the Romanians accomplished their great dream, the dream of living together in one united country.

The Centenary of the United and Modern Romania is not only about the past of my country but even more about the future. And my strong conviction is that a safer and prosperous future for the Romanian people can be accomplished only alongside peaceful and sustainable societies all over the world.

In its turn, the United Nations has reasons to celebrate this year. The Universal Declaration of Human Rights is turning 70 years old, and so is the International Law Commission, the main UN body whose function is to shape international law in order for the international community to become a better place where International Rule of Law governs all of us.

These anniversaries are a reminder of our political determination to stand up for our fundamental rights and law, although the road has neither been short nor easy.

Our action as political leaders is driven by the responsibility towards our people.

We serve our people when working with the United Nations, and each and every citizen needs to see a concrete impact on his or her daily life, and a positive change.

I therefore welcome the invitation of the President of the General Assembly to comment on the continuing relevance of the United Nations for the lives and wellbeing of all peoples.

We have to explain the current challenges to peace, equity and sustainability of our societies and to speak more about the role of the United Nations in addressing them.

We have to explain that we face serious threats to security, that terrorism needs a globally coordinated response, that proliferation of weapons of mass destruction and their means of delivery remain existential threats to global security.

Pointing them out is necessary, but not enough. We need to address them by coming up with clear solutions.

Romania is working in this respect in its region. Unfortunately, there are unresolved conflicts in the wider Black Sea area that pose serious threats to the region itself and to the international security.

Ladies and gentlemen,

We adopted three years ago the 2030 Agenda for Sustainable Development – an unique universal agenda for progress – and we have set 17 ambitious goals with significant impact on the most pressing challenges on the everyday-live of our people.

Romania, like many other countries, is in a learning process, a very useful exercise being the presentation of our National Voluntary Review in the High-Level Political Forum this July.

At the same time, we have a lot to share from our own experience. Therefore, Romania will host in April 2019, in partnership with the United Nations Economic Commission for Europe, a regional conference on «2030 Agenda: Partnerships for Sustainable Development».

Countries from our region will have the chance to share good practices and lessons learned in the process of implementation of the 2030 Agenda and in identifying strategic opportunities for addressing key social drivers in our region, as well as looking at areas of sustainability and common interest.

From another perspective, we are satisfied with our joint effort to prepare for the adoption, by the end of 2018, of some very important international cooperative frameworks. The Global Compacts on Refugees and, respectively, on Regular Migration will generate a common approach on migration and displaced persons at global level. Also, the negotiations on a Global Pact for Environment are about to start. The elaboration of the convention on conservation and sustainable use of marine biological diversity of areas beyond national jurisdiction is in progress.

A new Ocean Conference will take place soon – aimed at continuing the involvement for safe, secure, clean and sustainably managed oceans at a global level. In addition, the UN Global Counterterrorism Strategy and the Plan of Action to Prevent Violent Extremism remain paramount.

The list of achievements having a direct impact on our lives does not stop here, as we do not stop to advance our work together in the United Nations and I believe that we can do more.

We still have to work on making the whole United Nations system, including the Security Council, truly coordinated, efficient, effective, transparent, accountable and fit for the realities of the international community in the 21st century.

The next months will be decisive for the United Nations reform. The implementation of the framework put in place as a result of the tireless work of the Secretary General, with the support of the member states, will reflect the level of political determination of each country. Romania will continue to support this effort.

As the next Presidency of the EU Council in the first half of 2019, Romania is determined to strengthen the European Union – United Nations partnership. And when I speak about engagement I don’t just mean politicians and diplomats. We have to reach out to our younger people, representatives of the civil society, journalists, businesspeople. We need them all for the cause of multilateralism and global leadership.

As you know, Romania runs for a non-permanent seat in the Security Council for the term 2020-2021. Through this candidature, we take our share of responsibility in the attempt to increase the effectiveness of the Council. We hope that our track-record within the United Nations will convince you once more that Romania is committed to support the United Nations work for peace and development for all its members.

Peace, development and justice are foundational pillars in our multilateral strategy.

We respect our partners and we rely on dialogue. We count on your most valuable support for our candidature. Romania will be a responsible partner in promoting a common agenda of the United Nations.

Ladies and gentlemen,

We have recognized the primary responsibility of the Security Council for international peace keeping and security in accordance with the UN Charter. As many crises are multidimensional today, the Security Council could play a more prominent role in addressing more aspects that impact peace and security.

For example, climate change has become one of the toughest global challenges. Its consequences – be it water shortage, food insecurity, displacement of people or rising sea levels – threaten lives all around the world.

In addition to the efforts of other UN platforms to tackle climate related risks, the Security Council could create the framework to address them in an integrated manner.

We welcomed the organisation of a debate in the Security Council this July on aspects of peace and security related to climate change and we are ready to follow-up on the topic if elected as a non-permanent member.

Ahead of the preparation of the Secretary-General’s Climate Summit next year, Romania will host during its Presidency of the EU Council, in April 2019, an international conference on «Building resilience to natural disasters» – a platform to exchange views on how to assess and address more effectively climate-related security risks and to enhance the base for a resilient future.

Honourable President of the General Assembly,

I thank you for the topic you have chosen for this debate and I congratulate you for the important responsibilities you have assumed. Let me extend our wishes of success, and reassure you of the full cooperation of Romania. Thank you!”


„Onorabile Președinte al Adunării Generale,
Domnule Secretar General,
Excelențele Voastre,
Doamnelor și domnilor,

Sunt deosebit de onorat să susțin această intervenție în cadrul sesiunii din acest an, 2018 fiind un an simbolic pentru România. Acum o sută de ani, românii și-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură țară unită.

Centenarul României Moderne Unite nu se referă doar la trecutul țării mele, cât mai ales la viitorul ei. Este convingerea mea fermă că un viitor mai sigur și mai prosper pentru poporul român nu poate exista decât alături de societăți pașnice și durabile din întreaga lume.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite are motive să sărbătorească în acest an. Declarația Universală a Drepturilor Omului împlinește 70 de ani, la fel și Comisia de Drept Internațional, principalul organism al Națiunilor Unite al cărui rol este să contureze dreptul internațional, astfel încât comunitatea internațională să devină un loc mai bun, în care Statul de Drept Internațional guvernează pretutindeni.

Aceste aniversări ne reamintesc de hotărârea noastră politică de a lupta pentru drepturile și legile noastre fundamentale, deși drumul nu a fost nici scurt, nici ușor.

Acțiunile noastre ca lideri politici sunt determinate de responsabilitatea pe care o avem față de cetățenii noștri.

Suntem în slujba popoarelor noastre atunci când lucrăm alături de Națiunile Unite și fiecare cetățean ar trebui să vadă rezultate concrete în viața sa de zi cu zi și o schimbare în bine.

Salut, așadar, invitația Președintelui Adunării Generale de a discuta cu privire la relevanța pe care Organizația Națiunilor Unite continuă să o aibă pentru viața și bunăstarea tuturor popoarelor.

Avem datoria să explicăm mai bine care sunt provocările actuale la adresa păcii, echității și sustenabilității societăților noastre și să vorbim mai mult despre rolul jucat de ONU în abordarea acestora.

Este necesar să explicăm că ne confruntăm cu amenințări grave la adresa securității, că terorismul trebuie să primească un răspuns coordonat la nivel global, că proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare rămân amenințări existențiale pentru securitatea globală.

Evidențierea acestora este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să le abordăm propunând soluții clare.

România acționează în regiunea sa în acest sens. Există în continuare conflicte nerezolvate în zona extinsă a Mării Negre, care reprezintă amenințări serioase pentru regiune și pentru securitatea internațională.

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu trei ani am adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – o agendă universală pentru progres unică – și am stabilit 17 obiective ambițioase, cu un impact semnificativ asupra celor mai presante provocări legate de viața de de zi cu zi a cetățenilor noștri.

România, asemeni multor alte țări, se află într-un proces de învățare, un exercițiu foarte util fiind prezentarea Raportului Național Voluntar în cadrul Forumului Politic de Nivel Înalt, care a avut loc în luna iulie.

Totodată, avem multe de împărtășit din propria noastră experiență. Astfel, în aprilie 2019, România va găzdui, în parteneriat cu Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, conferința regională cu tema «Agenda 2030: Parteneriate pentru Dezvoltare Durabilă» (2030 Agenda: Partnerships for Sustainable Development).

Țările din regiunea noastră vor avea ocazia de a face schimb de bune practici și lecții învățate în cadrul procesului de implementare a Agendei 2030 și în identificarea de oportunități strategice de abordare a factorilor cheie de dezvoltare socială din regiunea noastră, precum și a domeniilor de sustenabilitate și de interes comun.

Pe de altă parte, suntem mulțumiți de efortul comun de pregătire pentru adoptarea, până la sfârșitul anului 2018, a unor cadre de cooperare internațională foarte importante. Compactul Global privind Refugiații (The Global Compact on Refugees) și Compactul Global pentru Migrație Reglementată (The Global Compact on Regular Migration) vor genera o abordare comună referitoare la migrație și la persoanele strămutate, la nivel global. De asemenea, negocierile pentru un Pact Global pentru Mediul Înconjurător (Global Pact for Environment) urmează să înceapă în curând. Elaborarea convenției asupra conservării și utilizării durabile a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicției naționale este în curs de desfășurare.

O nouă conferință dedicată oceanelor va avea loc în curând, cu scopul de a continua promovarea gestionării oceanelor în mod rațional, sigur, curat și durabil la nivel global. De asemenea, Strategia Globală ONU de Combatere a Terorismului (UN Global Counterterrorism Strategy) și Planul de Acțiune pentru Prevenirea Extremismului Violent (Plan of Action to Prevent Violent Extremism) rămân de o importanță capitală.

Lista de realizări cu impact direct asupra vieților noastre nu se oprește aici, după cum nici noi nu vom înceta să lucrăm împreună în cadrul ONU și este convingerea mea că putem face mai mult.

Este necesar să continuăm să lucrăm pentru ca întregul sistem ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, să fie într-adevăr coordonat, eficient, operativ, transparent, responsabil și adaptat realităților comunității internaționale în secolul 21.

Următoarele luni vor fi decisive pentru reforma ONU. Implementarea cadrului instituit ca urmare a muncii neobosite a Secretarului General, cu sprijinul statelor membre, va reflecta nivelul determinării politice a fiecărei țări în parte. România va continua să sprijine acest efort.

Ca stat deținător a Președinției Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, România este determinată să consolideze parteneriatului UE-ONU. Atunci când vorbesc despre angajament nu mă refer doar la politicieni și diplomați. Trebuie să implicăm și tinerele generații, reprezentanții societății civile, jurnaliștii, oamenii de afaceri. Avem nevoie de toți aceștia pentru a promova cauza multilateralismului și a leadership-ului global.

După cum știți, România candidează pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Prin această candidatură, ne asumăm partea noastră de responsabilitate în efortul de a spori eficacitatea Consiliului. Sperăm că întreaga noastră evoluție de până acum în cadrul ONU vă va convinge încă o dată că România este determinată să sprijine ONU în activitățile sale de promovare a păcii și dezvoltării pentru toți membrii săi.

Pacea, dezvoltarea și justiția sunt piloni fundamentali ai strategiei noastre multilaterale.

Ne respectăm partenerii și ne bazăm pe dialog. Contăm pe sprijinul dumneavoastră extrem de valoros pentru candidatura noastră. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU.

Doamnelor și domnilor,

Am recunoscut responsabilitatea principală a Consiliului de Securitate cu privire la menținerea păcii și securității internaționale, în conformitate cu Carta ONU. Întrucât multe crize curente sunt multidimensionale, Consiliul de Securitate ar putea juca un rol mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea și securitatea.

De exemplu, schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global. Consecințele – fie că este vorba de scăderea rezervelor de apă, insecuritatea alimentară, strămutarea oamenilor sau creșterea nivelului mărilor – amenință viața oamenilor din întreaga lume.

Pe lângă eforturile depuse de alte platforme ONU pentru combaterea riscurilor legate de schimbările climatice, Consiliul de Securitate ar putea crea un cadru de abordare a acestora într-o manieră integrată.

Am salutat organizarea unei dezbateri în Consiliul de Securitate în luna iulie pe aspecte privind pacea și securitatea legate de schimbările climatice și suntem pregătiți să lucrăm în continuare pe această temă în cazul în care vom fi aleși ca membru nepermanent al Consiliului.

În pregătirea Summitului pe problema schimbărilor climatice a Secretarului General de anul viitor, în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferință internațională cu tema «Creșterea rezilienței la dezastre naturale» (Building resilience to natural disasters) – o platformă care să faciliteze schimbul de opinii privind evaluarea și abordarea riscurilor de securitate cauzate de schimbările climatice într-un mod mai eficient și întărirea fundamentelor care să asigure un viitor durabil.

Onorabile Președinte al Adunării Generale,

Vă mulțumesc pentru tema pe care ați ales-o pentru această dezbatere și vă felicit pentru importantele responsabilități pe care vi le-ați asumat. Dați-mi voie să vă transmit urările noastre de succes și să vă asigur încă o dată de întreaga cooperare din partea României.

Vă mulțumesc!”

(presidency.ro)

Iohannis vrea să taie parlamentarilor dreptul de a face trafic de influență. CCR va dezbate propunerea după procesul lui Dragnea


https://newsteam.ro/politica/iohannis-vrea-sa-taie-parlamentarilor-dreptul-de-a-face-trafic-de-influenta-ccr-va-dezbate-propunerea-dupa-procesul-lui-dragnea/26/09/2018/

NewsTeam.ro Logo

Iohannis vrea să taie parlamentarilor dreptul de a face trafic de influență. CCR va dezbate propunerea după procesul lui Dragnea
By Golea Sorin| 6:43 | 26 septembrie 2018|Justitie, Politic, Ultima Ora

Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 9 octombrie, discutarea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, au precizat oficiali ai CCR.

Șeful statului a sesizat, pe 26 iulie, CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, adoptată de Parlament, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

Șeful statului a declarat că actul normativ va da posibilitatea ca parlamentarii să obţină foloase nemateriale prin intermedierea realizată între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.

În sesizarea trimisă către CCR, Iohannis a argumentat că „prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituţionalitate se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale sau între aleşii locali şi autorităţile publice centrale, respectiv între potenţialii investitori şi autorităţile publice locale.

ALERTĂ de gradul 0 în România. Viorica Dăncilă le-a dat o lovitură cruntă procurorilor. Le-a luat banii și le-a pus anchetele în pericol


https://newsteam.ro/ultima-ora/alerta-de-gradul-0-in-romania-viorica-dancila-le-a-dat-o-lovitura-crunta-procurorilor-le-a-luat-banii-si-le-a-pus-anchetele-in-pericol/26/09/2018/

NewsTeam.ro

ALERTĂ de gradul 0 în România. Viorica Dăncilă le-a dat o lovitură cruntă procurorilor. Le-a luat banii și le-a pus anchetele în pericol
By Alina Petroiu| 3:46 | 26 septembrie 2018|Justitie, Ultima Ora

ALERTĂ de gradul 0 în România. Viorica Dăncilă le-a dat o lovitură cruntă procurorilor. Le-a luat banii și le-a pus anchetele în pericol

Mai multe parchete din ţară se plâng de rectificarea bugetară făcută de Guvern, prin care pierd bani pentru cheltuielile operative. La Braşov, mai multe anchete sunt puse în pericol, iar asta pentru că procurorii nu mai au bani de expertize şi traduceri.

Claudiu Sandu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov: La Brașov există o tăiere de 78.000 de lei, realizată fără să știm, în septembrie. Întâmpinăm probleme destul de mari în plata unor cheltuieli operative, în dosare care privesc infracțiuni foarte grave, gen infracțiuni contra vieții, împotriva minorilor, inclusiv agresiuni sexuale, toate aceste chestiuni trebuind să fie supuse atenției unor experți, până la infracțiuni economice, unde se efectuează expertize și numeroase comisii rogatorii internaționale, ale căror traduceri trebui plătite.

Asta înseamnă că la momentul de față sunt forţat să realizez mutări de bani dintr-un cont în altul pentru a plăti acele constatări și expertize care sunt urgente, iar în dosarele care nu există infracțiuni cu violență sau persoane arestate, amânăm o perioadă traducerile comisiilor rogatorii și expertizele. Asta conduce la amânarea finalizării soluționării dosarelor, multe fiind oricum destul de vechi.

Având în vedere că în acest mom s-a revenit asupra modului de calcul a termenului prescripției plângerii penale, iar pe noile coduri termenele scad drastic, ne-am putea afla în situația în care cauze cu prejudicii foarte mari să se prescrie și să nu le putem finaliza la timp.

Sunt afectate cheltuielile operative, întrucât vizează dosare penale. Orice persoană, fie victimă, fie suspect, are dreptul într-un termen rezonabil să primească un răspuns din partea justiției.

Cel care ar trebui să reacționeze la astfel de situații este ministrul Justiției, pentru că este membru în Guvern. Ar trebui să cunoască situația destul de proastă în care se află instanțele și parchetele din punct de vedere financiar și că o justiție modernă necesită totuși niște bani, investiții, și în acest context să facă demersuri astfel încât o rectificare bugetară anunțată a fi pozitivă să nu ducă la tăieri de fonduri, mai ales în domeniul justiției.

În ziua în care am luat cunoștință de această tăiere, am expediat o adresă oficială, în care am explicat care sunt capitolele bugetare afectate de această tăiere și care sunt rezultatele în termen scurt pe care trebuie să-l suportăm. Aștept ca această solicitare să parcurgă căile ierarhice și să primească un raspuns. Până acum nu am primit un răspuns.

Avertisment dur de la Bruxelles pentru Guvernul Dăncilă | REALITATEA .NET


https://m.realitatea.net/avertisment-dur-de-la-bruxelles-pentru-guvernul-dancila_2164074.html

REALITATEA.NET foloseste cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigarii implică acceptarea lor. Află mai multe Închide
Live

Avertisment dur de la Bruxelles pentru Guvernul Dăncilă
11 ore 11 minute POLITICĂ

Dacă premierul României tace în legătură cu vizita făcută la Bruxelles, Manfred Weber, liderul grupului popularilor europeni, vine cu un mesaj dur după discuția purtată cu Viorica Dăncilă.

Într-o postare făcută pe Twiter, acesta se declară extrem de îngrijorat de situația din țara noastră și spune că instituțiile internaționale vor fi intolerante în ceea ce privește statul de drept.

,,România face pași înapoi în ceea ce privește lupta anticorupție și independența justiției este sub presiune. Am văzut în această vară în București oameni bătuți de forțele de ordine și, sincer, asta este inacceptabil. Lupta împotriva corupției nu este un lux, ci modalitatea supremă de a ne apăra cetățenii și afacerile de abuzurile din partea statului. Din acest motiv solicităm de urgență Guvernului român să se oprească din această ofensivă. Suntem alături de cetățenii europeni și vom fi intoleranți în ceea ce privește statul de drept”, atrage atenția liderul grupului popularilor europeni

Watch “Raluvs Turcan: PNL- Guvernului Dăncilă, pe Dănut Andruşcă, ministrul economiei, de o motiune îndrept” on YouTube



Partidul National Liberal was live
3 hrs
PNL
Raluca Turcan: Tripleta Dragnea-Nicolicea-lordache l-
a salvat din nou pe cel mai incompetent ministru al
Guvernului Dăncilă, pe Dănut Andruşcă, ministrul
economiei, de o motiune îndreptată împotriva sa şi a
incompetentei cu care guvernează. Motiunea simplă
împotriva sa a fost respinsă de Biroul Permanent al
Camerei Deputatilor.
Tot astăzi, dna Prim-ministru Viorica Dăncilă a refuzat
să vină în fata Parlamentului pentru a da socoteală în
legătură cu dezastrul din domenii precum: economia
infrastructura, munca, administratia publică şi
educatia. Am solicitat o dezbatere cu dna Prim
ministru în cadrul “Orei Guvernului”. Dna Dăncilă nu
este lăsată să vorbească de dl. Dragnea şi probabil nu
va veni în Parlament atât timp cât L. Dragnea va
conduce Guvernul
PNL, împreună cu celelalte partide din opoztie, a
depus propunerea de modificarea a Regulamentului
Camerei Deputatilor, astfel încât propunerea de
revocare a Preşedintelui Camerei Deputatilor să poată
fi initiată la solicitarea a 1/3 din totalul deputatilor. în
acest moment, se impune demiterea Preşedintelui
Camerei Deputatilor, iar o dezbatere pe acest proiect
trebuie să fie tratată cu maximă seriozitate

Legea 51/1991. Importanța procurorului general în DREPTUL SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului


http://www.secundatv.ro/studiu-de-caz/legea-511991-importanta-procurorului-general-in-dreptul-sri-de-a-incalca-drepturile-fundamentale-ale-omului-80908.html/

Legea 51/1991. Importanța procurorului general în DREPTUL SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului
În cele 3 episoade despre Afacerea LazărGate am arătat cum a fost numit Augustin Lazăr procuror general al României, deși avea dosar penal deschis la DNA.

Am mai arătat că toți cei implicați în numirea lui Lazăr – președintele Klaus Iohannis, ministrul Justiției, Raluca Prună, magistrații CSM, șeful SRI, Florian Coldea și șefa DNA, Codruța Kovesi – au tăcut, din diverese motive.

Augustin Lazăr, 48 de ore de fericire pentru șefii SRI care ascultă sau nu de președintele României
În aceste context, puteți citi: SRI: Afacerea LazărGate este de domeniul Siguranței Naționale

Președintele Klaus Iohannis l-a numit procuror general pe Augustin Lazăr deși știa că acesta are dosar penal deschis la DNA
Președintele României, beneficiarul tuturor secretelor
Astăzi vă voi demonstra importanța funcției de procuror general din perspectiva șefilor SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului, dar și din perspectiva președintelui României.

De ce și a președintelui României? Deoarece comandantul operațiunilor și beneficiarul tuturor informațiilor colectate de serviciile secrete în urma operațiunilor aprobate legal este președintele României, șef al CSAT.

De asemenea, în acest episod 4 din saga Afacerea LazărGate vom răspunde, ca bonus, la întrebarea retorică formulată de ex-președintele Traian Băsescu în urma dezvăluirilor fugarului Ghiță: Dacă discuția PRIVATĂ dintre Băsescu și un amic “a fost înregistrată cu mandat?”.

Hellvig moștenește și ciudata Lege 51/1991
Legea 51/1991 – Legea SRI
Deoarece răspunsul SRI publicat în episodul 3 din saga Afacerea LazărGate a făcut referire la Legea 51/1991 reactualizată, ne-am decis să o analizăm în profunzime, pentru a nu fi acuzați că vorbim în necunoștință de cauză. (Articolele de lege semnalate pot fi conspectate, pe îndelete, la finalul textului.)

Așa am găsit câteva articole strecurate „stategic” de Virgil Măgureanu în legea SRI care duc, UNEORI, la abuzuri greu de imaginat de un om cu scaun la cap! Ceva ce numai americanilor le-a năzărit cu legea care permite NSA să ne urmărească pe toți sub umbrela Siguranței Naționale.

Siguranța Națională este o sintagmă cu înțeles foarte, foarte larg, greu de înscris într-un interval și dependentă de opiniile a patru oameni cu funcții înalte în stat: președintele României, directorul SRI, procurorul general și președintele ÎCCJ!

Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi
Din studiul Legii 51/1991 am aflat răspunsul la întrebarea “De ce are nevoie SRI de un om „loial” – a se citi șantajabil – în funcția de procuror general și, ca bonus, răspuns la întrebarea lui Traian Băsescu.

Pentru că, în acord cu articolele 14 – 21 din Legea 51/1991, importanța procurorului general este COLOSALĂ pentru DREPTUL SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului.
C-O-L-O-S-A-L-Ă!
Să luăm articolele pe rând, articole pritocite de “profesorul” Virgil Măgureanu în timp ce românii se bucuraru de zorii democrației.

Virgil Măgureanu – părintele Legii 51/1991 -, după ce a dat cu subsemnatul la Parchet
Articolul 14
Practic, conform articolelor 14 și 15 din Legea 51/1991, SRI are DREPTUL să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului în cazuri de Siguranță Națională NUMAI cu acordul procurorului general și, APOI, cu aprobarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție – ÎCCJ.

Articolul 14 arată la alineatul 1) în ce condiții poate să solicite SRI încălcarea drepturilor fundamentale:

Atunci când “nu există alte posibilităţi ori sunt posibilităţi limitate pentru cunoaşterea, prevenirea sau contracararea riscurilor ori ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.

CLAR? Când șefii SRI consideră că un CETĂȚEAN reprezintă un RISC la adresa „SIGURANȚEI NAȚIONALE” au DREPTUL să solicite încălcarea Drepturile Fundamentale ale Omului.

Iar Articolului 14 la alineatul 2) legiferează ce activități specifice poate să întreprindă SRI în baza alineatului 1): interceptare, înregistrare, căutarea unor informaţii, deschiderea unui obiect, ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, instalarea de tehnică de supraveghere în locuri private, obţinerea de informaţii financiare etc. etc. etc.

Adică TOT ce înseamnă Drepturile Fundamentale ale Omului.

Așadar, în baza articolului 14, șefii SRI au dreptul să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului sub umbrela “Siguranței Naționale”.

Dar legea ne spune și ce funcții TREBUIE să APROBE acțiunile SRI care duc la încălcarea Drepturile Fundamentale ale Omului. Aceste FUNCȚII sunt stipulate în Articolul 15 din Legea 51/1991.

Cristina Iulia Tarcea, actualul președinte al ÎCCJ
Articolul 15
În baza Articolului 15 se specifică persoanele care au DREPTUL LEGAL să aprobe sau nu solicitarea SRI de a încălca Drepturile Fundamentale ale Omului. Este vorba despre procurorul general al României și de președintele ÎCCJ.

Pașii SRI pentru încălcarea Drepturilor Fundamentale ale Omului calcă pe trei drumuri legislative. Iată-le:

Primul drum al actelor. Se aprobă solicitarea SRI:

SRI solicită aprobarea de la procurorul general;
Procurorul general aprobă și trimite solicitarea către președintele ÎCCJ;
Președintele ÎCCJ aprobă solicitarea SRI și dispune supravegherea pentru un prim termen de maxim 6 luni. Termenul poate fi prelungit de mai multe ori cu câte 3 luni, până la împlinirea a 2 ani!
Al doilea drum al actelor. Procurorul general se opune:

SRI solcită aprobarea de la procurorul general;
Procurorul general se opune. Este obligat să motiveze decizia;
SRI are posibilitatea să revină cu solicitarea dacă depune alte dovezi sau respectă cele semnalate de procurorul general în motivația de respingere.
Al treilea drum al actelor. Președintele ÎCCJ se opune:

SRI solicită aprobarea de la procurorul general;
Procurorul general aprobă și trimite solicitarea către președintele ÎCCJ;
Președintele ÎCCJ se opune. Are obligația să motiveze decizia;
SRI are posibilitatea să revină cu solicitarea dacă depune alte dovezi sau respectă cele semnalate de președintele ÎCCJ în motivația de respingere.

SRI – prima pagină. În data de 30 august 2017 nivelul de alertă era PRECAUT
Articolul 19 – Importanța procurorului general
Până aici totul pare NORMAL atunci când vorbim despre Siguranța Națională. Dar…

După cum se vede, procurorul general trebuie să-și dea acordul pentru ca SRI să încalce Drepturile Fundamentale ale Omului.

DAR, dacă procurorul general se OPUNE – în scris, justificat cum înțelege el să se justifice -, SRI nu mai are nicio cale de atac. Trebuie să o ia de la capăt, să vină cu alte dovezi. Practic, șefii SRI rămân cu buzele umflate atunci când doresc să facă exces de zel sau să comită un… ABUZ! Pentru că procurorul general trebuie să aibă argumente când refuză, nu se opune că “așa vrea mușchii lui”!

Ei bine, IMPORTANȚA COLOSALĂ a procurorului general în cazul unor DORINȚE SPECIALE ale șefilor SRI rezultă din articolul 19, care prevede la punctul 1):

“Atunci când întârzierea obţinerii autorizării ar prejudicia grav finalitatea activităţilor specifice necesare, acestea se pot efectua cu autorizarea procurorului, pe o durată de maximum 48 de ore, urmând ca autorizarea judecătorului să fie solicitată de îndată ce există posibilitatea, dar nu mai târziu de expirarea acestui termen. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de îndată”.

Așadar, dacă procurorul general semnează, SRI are DREPTUL timp de 48 de ore să încalce DREPTURILE Fundamentale al Omului.

În 48 de ore, agenții SRI pot să copieze documente, să aibă acces la date financiare, să planteze “obiecte” de supraveghere în orice casă etc. etc. etc. – așa cum se prevede la Articolul 14.

Aceste informații obținute de agenții SRI în cele 48 de ore sunt LEGALE. În cel mai rău caz, doar timp de 7 zile, dacă președintele ÎCCJ dispune distrugerea lor!

În contextul NUMIRII lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general, deși avea dosar penal deschis la DNA, ce încredere mai putem avea în el sau în cei care l-au numit?
Ca să fie clar!
Ca să fie clar! Aici NU am vorbim de cazuri reale, ci de DORINȚELE SPECIALE, uneori personale ale șefilor SRI. Și dacă veniți cu argumentul că șefii serviciilor NU sunt chiar atât de nebuni sau înconștienți, vă reamintesc faptul că deși legea interzice categoric, SRI are acoperiți în magistratură – judecători și procurori.

Ca să fie clar! De aceea, șefii SRI au nevoie de un procuror general care să le ciugulească din palmă și NU de unul care să aibă coloană vertebrală și RESPECT față de LEGE – așa cum se dovedește din ce în ce mai des că NU au șefii serviciilor secrete din România.

Ca să fie clar! Aici ne-am referit la posibilele abuzuri ale șefilor SRI, nu la necesități vitale pentru stoparea unor atacuri la adresa Siguranței Naționale.

Ca să fie clar! Ne referim strict la șefii SRI, și nu la agenții SRI. Chiar dacă ar dori agenții SRI să comită un abuz prin încălcarea Drepturilor Fundamentale, nu ar putea deoarece șefii SRI ar trebui să fie de acord cu propunerea lor.

Traian Băsescu – Oare el nu s-a jucat „în nisip” cu articolul 14 pe vremea când a fost președinte iar Coldea mare șef la SRI, Kovesi procuror general și Lidia Stanciu președintele ÎCCJ?!
Răspuns pentru Băsescu
Traian Băsescu, din postura de președinte vreme de 10 ani, a avut acces la secrete de stat. În prezent, dacă șefii SRI doresc, pot găsi argumente pentru ca Băsescu să se califice la statutul de pericol la adresa Siguranței Naționale – adică să încalce prevederile Articolului 12 din Legea 51/1991.

Exemplu: Atunci când Traian Băsescu vorbește cu “amicii” despre servicii secrete și unele acțiuni! În această categorie intră și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu, dar și… premierii României care au diverși “amici”. Aviz Victor Ponta!

Acum putem oferi un răspuns fostului președinte la României Traian Băsescu la întrebarea sa retorică:

Discuția PRIVATĂ dintre Băsescu și un amic “a fost înregistrată cu mandat”?
Da, în baza articolelelor 14 – 21 din Legea 51/1991!

Opoziția a depus proiectul de revocare a lui Dragnea de la șefia Camerei Deputaţilor


http://www.secundatv.ro/politica/opozitia-a-depus-proiectul-de-revocare-a-lui-dragnea-de-la-sefia-camerei-deputatilor-120647.html/

Opoziția a depus proiectul de revocare a lui Dragnea de la șefia Camerei Deputaţilor
Partidele de opoziţie – PNL, USR, PMP, dar și neafiliați din partidul lui Victor Ponta, Pro România – au depus miercuri un proiect pentru modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor, astfel încât preşedintele acestui for să poată fi revocat din funcţie la propunerea unei treimi din numărul total al deputaţilor.

În prezent, revocarea poate reuși, potrivit articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

„Este un proiect legislativ pe care l-am avut şi în sesiunea trecută, care a fost respins, însă, în contextul în care, preşedintele Camerei Deputaţilor, este tot mai vizibil vinovatul decredibilizării instituţiei Parlamentului, decredibilizării imaginii României în străinătate, a devenit personajul care transformă forul de bază a legiferării din România într-o instituţie aflată la cheremul personal, considerăm că se impune o dezbatere reală, din nou, despre posibilitatea revocării domnului Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan.

Watch “Drum Bun (Din Filmul “Pentru Patrie”)(sub Ro, Eng)” on YouTube


@

Watch “President Donald Trump Holds Press Conference With Romanian President Klaus Iohannis | TIME” on YouTube


@

Watch “Borodin In the Steppes of Central Asia – Svetlanov “In Central Asia” by State Academic Symphony Orch” on YouTube


In the Steppes of Central Asia (Russian: В средней Азии, V srednyeĭ Azii, literally In Central Asia) is the common English title for a “musical tableau” (or symphonic poem) by Alexander Borodin, composed in 1880.

Three main themes from the composition

In the Steppes of Central Asia (7:38)
Courtesy of Musopen
Problems playing this file? See media help.
Background
The work was originally intended to be presented as one of several tableaux vivants to celebrate the silver anniversary of the reign of Alexander II of Russia, who had done much to expand the Russian Empire eastward. The intended production never occurred, but the work itself became, and has remained, a concert favorite ever since its first concert performance, on 20 April 1880 (8 April Old style) in St. Petersburg by the orchestra of the Russian Opera under the conductorship of Nikolai Rimsky-Korsakov. The work is dedicated to Franz Liszt.

Structure
This orchestral work idyllically depicts an interaction of Russians and Asians in the steppe lands of the Caucasus. A caravan of Central Asians is crossing the desert under the protection of Russian troops. The opening theme, representing the Russians, is heard first (see chart of themes); then we hear the strains of an ornamented eastern melody on English horn, representing the Asians. These two melodies eventually are combined contrapuntally. Amidst these two ethnic melodies is heard a “traveling” theme in pizzicato that represents the plodding hoofs of the horses and camels. At the end only the Russian theme is heard.

Instrumentation
The piece is scored for two flutes, oboe, cor anglais, two clarinets, two bassoons, four horns in F, two trumpets in F, two trombones, bass trombone, timpani and strings.

Somewhat unusually, the two scores available via the IMSLP link below show different tempo markings at the start. The Eulenberg score is marked “Allegretto con moto”, whereas the Russian Muzyka score shows “Allegro con moto”.

Borodin also transcribed the piece for piano four hands.

Composer’s note
The composer provided the following description in a note to the score:

“In the silence of the monotonous steppes of Central Asia is heard the unfamiliar sound of a peaceful Russian song. From the distance we hear the approach of horses and camels and the bizarre and melancholy notes of an oriental melody. A caravan approaches, escorted by Russian soldiers, and continues safely on its way through the immense desert. It disappears slowly. The notes of the Russian and Asiatic melodies join in a common harmony, which dies away as the caravan disappears in the distance.”

https://en.m.wikipedia.org/wiki/In_the_Steppes_of_Central_Asia?wprov=sfla1

Livia Stanciu a reușit să amâne până la avizul Comisiei de la Veneția decizia CCR pe modificările Codului penal


http://www.secundatv.ro/actualitate/livia-stanciu-a-reusit-sa-amane-pana-la-avizul-comisiei-de-la-venetia-decizia-ccr-pe-modificarile-codului-penal-119629.html/


Livia Stanciu a reușit să amâne până la avizul Comisiei de la Veneția decizia CCR pe modificările Codului penal
Livia Stanciu, judecător raportor desemnat de Curtea Constituțională a României (CCR) pentru Codul penal modificat în iulie de majoritatea parlamentară PSD+ALDE, a reușit să amâne luni, până în 16 octombrie, dezbaterea și luarea unei decizii pe cele 3 contestații depuse de Opoziție, ÎCCJ și președintele Klaus Iohannis.

Livia Stanciu, numită judecător la CCR de președintele Klaus Iohannis în anul 2016
În calitate de judecător raportor, Livia Stanciu nu a depus în ședința CCR de luni raportul și concluziile scrise, motivând complexitatea speței, potrivit G4Media.

CCR a amânat pentru 16 octombrie și dezbaterile asupra modificăriilor aduse Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Având în vedere însă că punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia pe tema modificării Codului penal şi Codului de procedură penală va fi adoptat în cadrul sesiunii plenare din 19 – 20 octombrie a acestui for, CCR va fi nevoită să aștepte încă 4 zile până la primirea opiniei Comisiei sesizate în acest caz de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Iar dacă șeful CCR, Valer Dorneanu, va dori să încerce să dea o decizie înainte de avizul Comisiei de la Veneția – care este de așteptat să fie unul zdrobitor negativ -, Livia Stanciu va putea amâna din nou depunerea raportului.

Printre multele modificări aduse Codului penal, majoritatea parlamentară PSD+ALDE a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, astfel încât condamnatul la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în primă instanță, Liviu Dragnea, să scape de dosarul “Bombonica”.

Iar sentința definitivă se apropie, în condițiile în care vineri, 14 septembrie, Completul de 3 judecători al ÎCCJ a motivat decizia din 23 iunie, astfel că de acum începe judecarea la instanța superioară – Completul de 5 judecători.

DNA a atacat cu apel condamnarea de 3 ani și 6 luni de închisoare, cerând 7 ani pentru Dragnea, care este deja condamnat definitiv într-un alt dosar – dar cu 2 ani cu suspendare – și urmărit penal într-un alt dosar, mult mai greu, de fraudare a fondurilor europene.