Tag Archives: Romania

George Enescu – Rapsodia Romana Nr. 1 (completa) dirijor Sergiu Celibidache , great compositions/performances


George Enescu – Rapsodia Romana Nr. 1 (completa) dirijor Sergiu Celibidache

Festivalul Cetelor de Feciori Fagaras 2015


Festivalul Cetelor de Feciori Fagaras 2015

Mondial – Atât de fragedă ( pe versurile poemului cu acelasi nume de Mihail Eminescu, nume de familie originar: Eminovici originar din satul Vad, Tara Fagarasului)


Mondial – Atât de fragedă

Mihai Eminescu: Scrisoarea III (‘…cum venira se facura toti o apa si-un pamant…”)


Puteţi asculta înregistrări audio pe situl: http://www.lecturaaudio.ro

translate, as you wish,  HERE

 

Mihai Eminescu

Scrisoarea III


Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,

Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă,

La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă;

Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă.

Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară

Şi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.

Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;

Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri;

Codrii se înfiorează de atâta frumuseţe,

Apele-ncreţesc în tremur străveziile lor feţe,

Pulbere de diamante cade fină ca o bură,

Scânteind plutea prin aer şi pe toate din natură

Şi prin mândra fermecare sun-o muzică de şoapte,

Iar pe ceruri se înalţă curcubeele de noapte…

Ea, şezând cu el alături, mâna fină i-o întinde,

Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde:

– Las’ să leg a mea viaţă de a ta… În braţu-mi vino,

Şi durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o…

Scris în cartea vieţii este şi de veacuri şi de stele

Eu să fiu a ta stăpână, tu stăpân vieţii mele.

Şi cum o privea sultanul, ea se-ntunecă… dispare;

Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,

Care creşte într-o clipă ca în veacuri, mereu creşte,

Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lăţeşte;

Umbra lui cea uriaşă orizontul îl cuprinde

Şi sub dânsul universul într-o umbră se întinde;

Iar în patru părţi a lumii vede şiruri munţii mari,

Atlasul, Caucazul, Taurul şi Balcanii seculari;

Vede Eufratul şi Tigris, Nilul, Dunărea bătrână –

Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână.

Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri

Şi corăbiile negre legănându-se pe râuri,

Valurile verzi de grâie legănându-se pe lanuri,

Mările ţărmuitoare şi cetăţi lângă limanuri,

Toate se întind nainte-i… ca pe-un uriaş covor,

Vede ţară lângă ţară şi popor lângă popor –

Ca prin neguri alburie se strevăd şi se prefac

În întinsă-mpărăţie sub o umbră de copac.

Vulturii porniţi la ceruri pân’ la ramuri nu ajung;

Dar un vânt de biruinţă se porneşte îndelung

Şi loveşte rânduri, rânduri în frunzişul sunător,

Strigăte de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori,

Zgomotul creştea ca marea turburată şi înaltă,

Urlete de bătălie s-alungau dupăolaltă,

Însă frunzele-ascuţite se îndoaie după vânt

Şi deasupra Romei nouă se înclină la pământ.

Se cutremură sultanul… se deşteaptă… şi pe cer

Vede luna cum pluteşte peste plaiul Eschişer.

Şi priveşte trist la casa şeihului Edebali;

După gratii de fereastră o copilă el zări

Ce-i zâmbeşte, mlădioasă ca o creangă de alun;

E a şeihului copilă, e frumoasa Malcatun.

Atunci el pricepe visul că-i trimis de la profet,

Că pe-o clipă se-nălţase chiar în rai la Mohamet,

Că din dragostea-i lumească un imperiu se va naşte,

Ai căruia ani şi margini numai cerul le cunoaşte.

Visul său se-nfiripează şi se-ntinde vultureşte,

An cu an împărăţia tot mai largă se sporeşte,

Iară flamura cea verde se înalţă an cu an,

Neam cu neam urmându-i zborul şi sultan după sultan.

Astfel ţară după ţară drum de glorie-i deschid…

Pân-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid…

La un semn, un ţărm de altul, legând vas de vas, se leagă

Şi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă;

Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahii

Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii;

Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari…

Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.

Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:

– Ce vrei tu?

– Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,

Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort

Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.

– Tu eşti Mircea?

– Da-mpărate!

– Am venit să mi te-nchini,

De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.

– Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,

Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!

Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;

Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,

Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,

Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale…

De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi,

Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.

– Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot

Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?

O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!

Toată floarea cea vestită a întregului Apus,

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună

Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.

S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,

Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,

Fulgerele adunat-au contra fulgerului care

În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.

N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,

Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;

Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,

Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;

Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,

Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,

Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,

Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!…

La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns

Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.

Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,

Cu o ură ne’mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,

Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,

Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…

Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?

Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?

– De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti

Nu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.

Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,

Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.

După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,

Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;

Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,

De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;

Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă

Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă –

Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,

Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.

Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej

Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?

Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?…

Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?

Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,

A credinţei biruinţă căta orice cavaler.

Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…

Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,

Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;

N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

Şi abia plecă bătrânul… Ce mai freamăt, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,

Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,

Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă;

Călăreţii umplu câmpul şi roiesc după un semn

Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn,

Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ,

Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt,

Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni,

Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni,

Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…

Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.

În zadar striga-mpăratul ca şi leul în turbare,

Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare;

În zadar flamura verde o ridică înspre oaste,

Căci cuprinsă-i de pieire şi în faţă şi în coaste,

Căci se clatină rărite şiruri lungi de bătălie;

Cad asabii ca şi pâlcuri risipite pe câmpie,

În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă,

Când săgeţile în valuri, care şuieră, se toarnă

Şi, lovind în faţă,-n spate, ca şi crivăţul şi gerul,

Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul…

Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,

Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;

Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,

Printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi;

Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri,

Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri,

Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată –

Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.

Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână,

Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.

Pe când oastea se aşează, iată soarele apune,

Voind creştetele nalte ale ţării să-ncunune

Cu un nimb de biruinţă; fulger lung încremenit

Mărgineşte munţii negri în întregul asfinţit,

Pân’ ce izvorăsc din veacuri stele una câte una

Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:

Doamna mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi somn.

Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn

Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,

S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe:

“De din vale de Rovine

Grăim, Doamnă, către Tine,

Nu din gură, ci din carte,

Că ne eşti aşa departe.

Te-am ruga, mări, ruga

Să-mi trimiţi prin cineva

Ce-i mai mândru-n valea Ta:

Codrul cu poienele,

Ochii cu sprâncenele;

Că şi eu trimite-voi

Ce-i mai mândru pe la noi:

Oastea mea cu flamurile,

Codrul şi cu ramurile,

Coiful nalt cu penele,

Ochii cu sprâncenele.

Şi să ştii că-s sănătos,

Că, mulţămind lui Cristos,

Te sărut, Doamnă, frumos.”

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;

Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…

În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;

Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut

Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?

Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!

O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,

Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,

Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,

Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.

Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,

Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,

Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră

De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?

N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?

Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?

Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,

N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi

În aplauzele grele a canaliei de uliţi,

Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,

Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?

Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,

De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?

Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,

Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.

Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,

Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,

Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,

La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;

Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,

Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.

Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,

Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…

Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!

Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,

În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,

Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.

Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,

Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,

Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri

Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…

Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire

Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;

Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,

Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!

Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi

Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!

Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,

Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,

Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,

Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,

Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,

Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!

Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară!

La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,

Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,

Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos…

Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,

Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,

Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,

Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,

Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…

O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,

Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

Mihail Sadoveanu citeşte din Mihai Eminescu:”Sara pe deal” (momente magice pe YouTube!)


Mihail Sadoveanu citeşte din Mihai Eminescu:”Sara pe deal”

Cornelia Si Cornel Cimpeanu: enjoy Brasov, Transylvania Romania (*****ALWAYS IN-SEASON/NEVER OFF-SEASON*****)


"O

O saptamana plina de realizari va dorim din Satul Pestera!

Ajutati-ne si voi sa promovam judetul Brasov apasand Like si Share la poza! ‪#‎enjoyBV‬ ‪#‎romania‬ ‪#‎transylvania‬
Help us to promote Brasov! Click LIKE and SHARE the picture!
#enjoyBV #romania #transylvania
*********************************************************************
Google said:  A rewarding week we will cave in the village!

Help us to promote yourself by pressing Brasov county Like and Share the picture! # # Transylvania romania enjoyBV #
Help us to Promote Brasov! Click LIKE and SHARE the picture!
#enjoyBV #romania #transylvania

today’s holiday: Romania National Day


Romania National Day

The national holiday of Romania has been celebrated since 1990, after the fall of the Romanian Communist Party head Nicolae Ceausescu, with military parades, speeches, and a holiday from work. This day marks the unification in 1918 of Romania and Transylvania and the formation of the Romanian state within its present-day boundaries. Romania’s full independence had been recognized in 1878, but Transylvania had remained outside the new state. On December 1, a Romanian assembly passed the resolution of unity celebrated on National Day. More… Discuss

Archaeology Volunteering in Romania: Volunteer in Romania


In Romania, volunteers on the Archaeology project are based in various locations, although the main base will be Deva, a city with 80,000 inhabitants. In ancient times Deva was a Dacian fortress called Decidava. Nowadays, it is the capital city of the Hunedoara district, an area with an extensive and fascinating history.

Volunteers work with a number of archaeological groups, including Romania’s Museum of History where they investigate ancient Dacia and the medieval environs of Transylvania. Archaeological sites found in the Carpathian Mountains and plains below have already yielded some remarkable information about the time of the infamous Vlad-the-Impaler, the supposed inspiration for the Dracula legend.

Our Archaeology placements are a great way to learn about civilisations that have long-since disappeared. Through clues, investigations and practical research you can attempt to reconstruct many aspects of their way of life whilst collaborating with some of the best specialists in the periods from Neolithic to Medieval

via Archaeology Volunteering in Romania: Volunteer in Romania.


October 29, 1875 in History Born:
Marie, queen consort of Ferdinand I of Romania, 1914-27

From Wikipedia, the free encyclopedia

Princess Marie of Edinburgh, more commonly known as Marie of Romania (Marie Alexandra Victoria; 29 October 1875 – 18 July 1938),[note 1] was the last Queen consort of Romania as the wife of King Ferdinand I.

Born into the British royal family, she was titled Princess Marie of Edinburgh at birth. Her parents were Prince Alfred, Duke of Edinburgh and Grand Duchess Maria Alexandrovna of Russia. Marie’s early years were spent in Kent, Malta and Coburg. After refusing a proposal from her cousin, the future King George V, she was chosen as the future wife of Crown Prince Ferdinand of Romania, the heir apparent of King Carol I, in 1892. Marie was Crown Princess between 1893 and 1914, and became immediately popular with the Romanian people.

Marie visiting a military hospital, 1917

 

Marie had controlled her weak-willed husband even before his ascension in 1914, prompting a Canadian newspaper to state that “few royal consorts have wielded greater influence than did Queen Marie during the reign of her husband”.[2]

After the outbreak of World War I, Marie urged Ferdinand to ally himself with the Triple Entente and declare war on Germany, which he eventually did in 1916. During the early stages of fighting, Bucharest was occupied by the Central Powers and Marie, Ferdinand and their five children took refuge in Moldavia. There, she and her three daughters acted as nurses in military hospitals, caring for soldiers who were wounded or afflicted by cholera. On 1 December 1918, the province of Transylvania, following Bessarabia and Bukovina, united with the Old Kingdom. Marie, now Queen consort of Greater Romania, attended the Paris Peace Conference of 1919, where she campaigned for international recognition of the enlarged Romania. In 1922, she and Ferdinand were crowned in a specially-built cathedral in the ancient city of Alba Iulia, in an elaborate ceremony which mirrored their status as queen and king of a united state.

1882 portrait by John Everett Millais commissioned by Queen Victoria and exhibited at the Royal Academy.[9]

1882 portrait by John Everett Millais commissioned by Queen Victoria and exhibited at the Royal Academy.[9]

<<< 1882 portrait by John Everett Millais commissioned by Queen Victoria and exhibited at the Royal Academy.[9]

1882 portrait by John Everett Millais commissioned by Queen Victoria and exhibited at the Royal Academy.[9]

1882 portrait by John Everett Millais commissioned by Queen Victoria and exhibited at the Royal Academy.[9]

As queen, she was very popular, both in Romania and abroad. In 1926, Marie and two of her children undertook a diplomatic tour of the United States. They were received enthusiastically by the people and visited several cities before returning to Romania. There, Marie found that Ferdinand was gravely ill and he died a few months later. Now queen dowager, Marie refused to be part of the regency council which reigned over the country under the minority of her grandson, King Michael. In 1930, Marie’s eldest son Carol, who had waived his rights to succession, deposed his son and usurped the throne, becoming King Carol II. He removed Marie from the political scene and strived to crush her popularity. As a result, Marie moved away from Bucharest and spent the rest of her life either in the countryside, or at her home by the Black Sea. In 1937, she became ill with cirrhosis and died the following year.

Following Romania’s transition to a Socialist Republic, the monarchy was excoriated by communist officials. Several biographies of the royal family described Marie either as a drunkard or as a promiscuous woman, referring to her many alleged affairs and to orgies she had supposedly organised before and during the war. In the years preceding the Romanian Revolution of 1989, Marie’s popularity recovered and she was offered as a model of patriotism to the population. Marie is primarily remembered for her work as a nurse, but is also known for her extensive writing, including her critically acclaimed autobiography.

Queen Mary of Romania 2.jpg

Marie wearing her regalia. Photograph by George Grantham Bain.
Queen consort of Romania
Reign 10 October 1914 – 20 July 1927
Coronation 15 October 1922
Spouse Ferdinand I, King of Romania
Issue
Full name
Marie Alexandra Victoria
House House of Saxe-Coburg and Gotha (by birth)
House of Hohenzollern-Sigmaringen (by marriage)
Father Prince Alfred, Duke of Edinburgh
Mother Maria Alexandrovna of Russia
Born 29 October 1875
Eastwell Park, Kent, England
Died 18 July 1938 (aged 62)
Pelișor Castle, Sinaia, Romania
Burial 24 July 1938[1]
Curtea de Argeș Cathedral
Signature

Read more >>>>>>>>>>>>>>>HERE

Historic monuments: Cetatea Fagaras (2min), Tara Fagarasului, Romania


Fagaras IMG 5674

Fagaras IMG 5674 (Photo credit: Wikipedia)

Română: Panoramic spre sud al Munţilor Făgăraş...

Română: Panoramic spre sud al Munţilor Făgăraş. Fişier media obţinut cu date SRTM oferite liber de NASA. (Photo credit: Wikipedia)

Cetatea Fagaras (2min)

Robert Schumann : Arabesque Op.18 in C Major, Piano – Thurzo Zoltan: make music part of your life series


Robert Schumann : Arabesque Op.18 in C Major

Robert Schumann : Arabesque Op.18 in C Major
Piano – Thurzo Zoltan
Recorded at the Partium University – Oradea -Romania
Video Mastering : Balajti Robert

from Wikipedia:


Oradea, mai demult Oradea
Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiș גרויסווארדיין Groysvardeyn, în latină Magnovaradinum

thoday’s holiday: Maidens’ Fair on Mount Gaina


Maidens’ Fair on Mount Gaina

The Maidens’ Fair is a major folk festival held at Mount Gaina in Transylvania, Romania. It was originally a marriage fair, where young men came to choose their future wives, but is now an opportunity for people to display their talents in handicrafts, costume making, singing, and dancing. Thousands of people gather for the events of the fair, which include dance competitions and concerts by folk bands and singers. Other aspects of the festival are feasts and bonfires, and the chanting of satirical verses during certain folk dances. More…

TARGUL DE FETE DE PE MUNTELE GAINA

Published on Dec 5, 2012

PRODUCTIE MEDIA NELSTILL-filme de prezentare obiective turistice, hoteluri, pensiuni
Contact: office@nelstill.com http://www.nelstill.com
http://videohive.net/user/nels/portfo…

Băile Herculane: a town in Romanian Banat, in Caraş-Severin County (the Romans bilt the several therapeutic bathes around the healing mineral water springs!


Băile Herculane

Băile Herculane
en.wikipedia.org
  • Băile Herculane is a town in Romanian Banat, in Caraş-Severin County, situated in the valley of the Cerna River, between the Mehedinţi Mountains to the east and the Cerna Mountains to the west, elevation 168 meters. Its current population is approximately 6,000. The town administers one village, Pecinișca.
  • en.wikipedia.org
  • Local time: 2:56 PM 6/18/2014
  • Population: 6,051 (2002)
  • Area: 2.32 sq miles (6 km²)

Images of baile herculane

bing.com/images

7 buruieni numai bune de inclus în meniu – Yahoo Ştiri România


7 buruieni numai bune de inclus în meniu – Yahoo Ştiri România.

Plantain. In childhood, we treat abrasions, scratches and bruises plantain leaves freshly picked. This plant can be used in the kitchen but in salads, stews and soups. However, in addition to leaves, inflorescence and seeds are edible. Seeds, dried and ground are a rich source of fiber and are effective in the treatment of constipation. “

Enhanced by Zemanta

Vizitatori Romani la EuZicAsa (ori vizitati ClustrMap on the site): Multami fain va zic la toti si binecuvantari de St. Constantin si Elena!


Romania (RO) 4,782
  Bucuresti 1,459
  Satu Mare 300
  Timis 276
  Cluj 184
  Brasov 174
  Iasi 113
  Constanta 108
  Bistrita-Nasaud 103
  Suceava 95
  Galati 95
  Bihor 89
  Prahova 82
  Sibiu 80
  Valcea 74
  Mures 70
  Hunedoara 69
  Olt 69
  Vaslui 68
  Braila 62
  Dambovita 62
  Arad 60
  Dolj 60
  Giurgiu 58
  Maramures 57
  Neamt 46
  Botosani 45
  Bacau 40
  Arges 36
  Alba 34
  Ilfov 32
  Buzau 31
  Tulcea 30
  Calarasi 29
  Caras-Severin 28
  Vrancea 22
  Salaj 20
  Harghita 19
  Mehedinti 16
  Gorj 14
  Teleorman 11
  Covasna 8
  Ialomita 8
  N/A 446
Enhanced by Zemanta

Kim Richey – A Place Called Home (Studio version) – Paintings by Alexander Mann


Kim Richey – A Place Called Home (Studio version) – Paintings by Alexander Mann

Music : Kim Richey – A Place Called Home (Studio version) . Paintings by Alexander Mann (1853 – 1908, scottish landscape and genre painter) – he was a member of New English Art Club and Royal Institute of Oil Painters.
Video by Laurentziu Ro (Romania)

It’s not hard to see anyone who looks at me
Knows I am just a rolling stone
Never landed any place to call my own
To call my own

Well it seems like so long ago
But it really ain’t you know, I started off a crazy kid
Miracle I made it though the things I did
The things I did

Some day I’ll go where there ain’t no rain or snow
Till then I’ll travel alone
And I’ll make my bed with the stars above my head
And dream of a place called home

I had a chance to settle down, get a job and live in town
Work in some old factory
I never liked the foreman standing over me
Over me

No I rather walk a windy road, rather know the things I know
See the world with my own eye
No regrets, no looking back, no good byes
No good byes

Some day I’ll go where there ain’t no rain or snow
Till then I’ll travel alone
And I’ll make my bed with the stars above my head
And dream of a place called home

Na na na na
Na na na na na
Na na na na
Na na na na na ah na
Ah na na na na na

And some day I’ll go where there ain’t no rain nor snow
Till then I’ll travel alone
And I make my bed with the stars above my head
And dream of a place called home

Some day I’ll go where there ain’t no rain nor snow
Dream of a place called home

Songwriters
HENDERSON, MICHAEL JAMES / RICHEY, KIM

Published by
Lyrics © Universal Music Publishing Group

Enhanced by Zemanta

Make Music Part of Your Life Series: David Ohanesian – I Pagliacci – Prologo


De la Wikipedia, enciclopedia liberă

David Ohanesian (n. 6 ianuarie 1927, București – d. 30 septembrie 2007, București) a fost un bariton român care, alături de Octav Enigărescu și Nicolae Herlea, a făcut parte din triada de aur a celor mai mari baritoni ai României.

David Ohanesian, foto: Mihai Cosma

În decursul carierei sale artistice a jucat în peste 2.000 de spectacole de operă, interpretând peste 40 de roluri și primind numeroase premii și distincții. A cântat pe marile scene ale lumii, alături de alți mari interpreți ca Luciano Pavarotti, Montserrat Caballe, Placido Domingo, Leontyne Price sau Birgit Nilsson. A rămas memorabilă interpretarea sa în rolul Oedip, din opera cu același nume de George Enescu, care i-a adus renumele de cel mai apreciat Oedip al secolului al XX-lea.

From Wikipedia, the free encyclopedia

David Ohanesian (born January 6, 1927, Bucharest – died September 30, 2007, Bucharest) was a Romanian baritone who alongside Octav Enigărescu and Nicholas Herlea, was part of the golden triad of the greatest baritones of Romania.
David Ohanesian, Photo: Mihai Cosma

During his artistic career he played in more than 2,000 opera, playing over 40 roles and received numerous awards and accolades. He played on the great stages of the world, along with other great artists like Luciano Pavarotti, Montserrat Caballe, Placido Domingo, Leontyne Price and Birgit Nilsson. He remained in the role of Oedipus memorable interpretation of the work of the same name by George Enescu, who earned the reputation of Oedipus appreciated the twentieth century.

 

Enhanced by Zemanta

Analog Fagaras-Cat esti omule pe lume



Analog Fagaras si studioul ZooM Recordings
http://www.formatia-analog.ro

Enhanced by Zemanta

Great Compositions/Performances: Béla Bartók – Román népi táncok / Dansuri populare românești / Rumanian Folk Dances



Béla Bartók (1881-1945), Magyarország / Hongrie

– Román népi táncok, Sz. 56, BB 68
– Dansuri populare românești
– Rumanian Folk Dances

GHEORGHE ZAMFIR, nai / pán-pipe / panflute
Studio Orchestra
Tony Britten

Enhanced by Zemanta

Great Compositions/Performances: Angela Gheorghiu: “Quia respexit” (Magnificat) by Bach


[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YV3DwZBlx9c&list=PLjKj2KXwkeG2n_uBNAvnwcxv2FhR-eOwT]
Johann Sebastian Bach (1685-1750)

Magnificat en majeur, BWV 243 / in D major / in D-Dur

Aria : “Quia respexit humilitatem”

Angela Gheorghiu, soprano

Madrigal Chamber Choir Romania 
London Philharmonic Orchestra
Conducted by Ion Marin , Marin Constantin
1998

 

Enhanced by Zemanta

Romanian Spring Traditions – Martisor – MARCH 1(PRON. MARTZISHOR)


Romanian Spring Traditions – Martisor.

 

Enhanced by Zemanta

Make Music Part of Your Life Series: Madama Butterfly – Vogliatemi bene – Jonas Kaufmann and Angela GheorghiuMadama Butterfly – Vogliatemi bene – Jonas Kaufmann and Angela Gheorghiu



Jonas Kaufmann and Angela Gheorghiu, Vogliatemi bene, from the recording sessions of the EMI Madama Butterfly in Rome, July 2008

Buy “Madama Butterfly, Act 1: Vogliatemi bene, un bene piccolino (Butterfly/Pinkerton)” on

Google PlayAmazonMP3,  

Enhanced by Zemanta

Ansamblul Ghiocelul din Avrig, la Buzias 2013. Vineri



Ansamblul artistic “Ghiocelul” din Avrig, Sibiu, a participat la Festivalul de Folclor “La izvor, la izvorele…!”, de la Buzias, in perioada 24-26 mai 2013. Spectacol sustinut la Iulius Mall din Timisoara.

 

Enhanced by Zemanta

Jurnal de calatorie prin Tara Fagarasului (bring your appetite with you, we’ll do the rest!)


F_A_I_T_H_by_Schumis

Click to access Tara Fagarasului here

Enhanced by Zemanta

Post by Romania – Carpathian Garden: Fundata Brasov


Fundata - Brasov County - Romania Photo: http://www.fundata-sirnea.ro/

//

Post by Romania – Carpathian Garden.

View Larger Map

Enhanced by Zemanta

Great Compositions/Performances: ENESCO: Romanian Rhapsody in A, Op. 11, No. 1 – London Symphony Orchestra



Scenes of Romania set to the music of George Enesco, conducted by Antal Dorati.

Enhanced by Zemanta

Great Compositions/Performances: George Enescu – Romanian Rhapsody n° 2 in D major, Op. 11 (Orchestre de Montbéliard, Paul Staïcu)



The first Romanian Rhapsody composed at 19 years (together with a second one, both bearing the opus number 11) gained a worldwide fame for its lovely folk tunes (in fact, all Enescu’s works are imbued with such folk lightmotifs) and vivid Romanian rhythms, becoming definitely the best known of all his compositions. Here the Rhapsody No.2 is performed with an infectious empathy by the Romanian conductor Paul Staïcu along with his outstanding musicians of Montbéliard Philharmonic Orchestra.  The performance reveals a mighty symphonist with a keen sense of colours and orchestral textures, a rigorous and honest one devoted to principles and truth, extracting the sap of his composition from folk melodies of his people.  The reputed conductor Paul Staïcu has signed a series of recordings devoted to the complete orchestral oeuvres of his fellow compatriot.  The celebrated Romanian Rhapsody in D major op.11 , more reflexive than its pair no.1, the second Romanian Rhapsody is also a youthful work (written in 1900, when the composer was 19) with persistent folk aromas and picturesque suggestions, aiming at fructifying the popular Romanian musical treasure and meditative side of its sentimentality. The rhapsodic character compounds its appeal and favours its reception by audiences. It is a composition putting grave questions and depicting outrageous realities, filtered through a sensitive conscience. It conveys the sufferance of a moral man facing the immorality of a corrupt and pointless world, reflecting on duties and faiths, on life’s sense and destiny. The torturing mood is magisterially recreated by the inspired baton of Paul Staïcu, the main themes flow unceasingly with a desolating vigour and reach finally a concluding climax affirming an undefeated hope in the majesty of mankind.

  

The Romanian Athenaeum, at about the time of the Rhapsodies’ premiere there in 1903

The two Romanian Rhapsodies, Op. 11, for orchestra, are George Enescu‘s best-known compositions. They were both written in 1901, and first performed together in 1903. The two rhapsodies, and particularly the first, have long held a permanent place in the repertory of every major orchestra. They employ elements of lăutărească music, vivid Romanian rhythms, and an air of spontaneity. They exhibit exotic modal coloring, with some scales having ‘mobile’ thirds, sixths or sevenths, creating a shifting major/minor atmosphere, one of the characteristics of Romanian lăutărească music.[1][not in citation given] They also incorporate some material found in the later drafts of his Poème roumaine, Op. 1.[2]

File:Ateneul Român stage.jpg

The stage of the Athenaeum in Bucharest

The two Romanian Rhapsodies were composed in Paris, and premiered together in a concert at the Romanian Athenaeumin Bucharest which also included the world premiere of Enescu’s First Suite for Orchestra, Op. 9 (1903). The composer conducted all three of his own works, which were preceded on the programme by Berlioz’s Overture to Les francs-jugesand Schumann’s Symphony No. 1, both conducted by Eduard Wachmann. The concert took place on 23 February 1903[3](according to the Julian calendar in use in Romania at that time; 8 March 1903 Gregorian).[4] The Second Rhapsody was played first, and Enescu maintained this order of performance throughout his life.[5]

Rhapsody No. 2 in D major

The Second Rhapsody, like the first, was completed in 1901,[14][7] but is more inward and reflective. Its essential character is not dance, but song.[15][5] It is based on the popular 19th-century ballad “Pe o stîncă neagră, într-un vechi castel” (“On a dark rock, in an old castle”) which, like the opening melody of the First Rhapsody Enescu may have learned from the lăutar Chioru,[1] though again there is some doubt whether Enescu actually remembered it from Chioru.[10] After a development culminating in a canonic presentation, this theme is joined by a dance tune, “Sîrba lui Pompieru” (“Sîrba of the Fireman”), followed shortly afterward by the second half of a folksong, “Văleu, lupu mă mănîncă” (“Aiee, I’m being devoured by a wolf!”), which is treated in canon.[16] Toward the end there is a brief moment of animation, bringing to mind the spirit of country lăutari, but the work ends quietly.[17]

Unlike the First Rhapsody, there is no controversy at all about the scoring of the Second, which is given in the published score as: 3 flutes, 2 oboes, cor anglais, 2 clarinets in A, 2 bassoons, 4 horns, 2 trumpets in C, 3 trombones, 2 timpani, cymbal, 2 harps, first violins, second violins, violas, cellos, and double basses.[18]

 

Enhanced by Zemanta

Info Transylvania – Accomodation in Transylvania, Tourist Attractions in Transylvania, all about Transylvania


Info Transylvania – Accomodation in Transylvania, Tourist Attractions in Transylvania, all about Transylvania.

 

Enhanced by Zemanta

Semnale de bucium / Carpathian horn signals



“Semnale de bucium” performed by a group of six carpathianhorn (“bucium”, “tulnic“) players. Romanian traditional folk song from Transylvania area.

******
Carpathianhorn: http://en.wikipedia.org/wiki/Bucium

Enhanced by Zemanta

Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859


Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească

Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. 

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. 

După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Enhanced by Zemanta

Un bulgăre de humă (1989) (Ion Creangă și Mihai Eminescu)




Povestea lui Ion Creanga, scriitorul care a reusit sa impresioneze generatii de-a randul cu basmele si povestirile sale. Continuand un har mostenit de la stramosii sai, Creanga considera povestile lui o simpla sursa de amuzament, lipsita de profunditate. Mihai Eminescu este cel care incearca sa-l convinga ca detine un talent deosebit. Poetul, insa, are alte probleme, fiind implicat intr-o imposibila poveste de dragoste cu Veronica Micle…. Respectul pe care il avem in mod firesc fata de marile personalitati Ion Creanga si Mihai Eminescu a devenit, in
momentul realizarii acestui film extrem de inhibant. Acesta a constituit principalul handicap pe care l-am avut de trecut. Pentru a deveni personaje de film, Eminescu si Creanga trebuiau sa coboare de pe statui, sa prinda viata imprumutand chipurile unor actori: sa vorbeasca, sa se miste si sa evolueze intr-un chip cat mai firesc. In loc sa pastram un ton solemn, omagial, care ar fi imprimat filmului, cred, un aer sedentios, an incercat sa ne apropiem cu discretie si caldura de personalitatile readuse la viata. Chiar daca primele lor aparitii in film risca sa deceptioneze printr-o fireasca neidentificare cu fotografiile icoana, atat de cunoscute, speram ca personajele sa devina convingatoare pe parcursul desfasurarii povestirii cinematografice. Este un omagiu pe care ila duce cu intarziuere implinirii a 100 de ani de la moartea lui Ion Creanga, Mihai Eminescu si Veronica Micle” (Nicolae Margineanu).

 

Enhanced by Zemanta

Great Compositions/Performances: Corul Madrigal Pe carare sub un brad D.G.Kiriac) “…ca dragostea n-are leac decat ochii care-ti plac!…)


Great Compositions/Performances:  Corul Madrigal Pe carare sub un brad D.G.Kiriac) “…ca dragostea n-are leac decat ochii care-ti plac!…)

 

English: the eyes Français : les yeux Deutsch:...

English: the eyes Français : les yeux Deutsch: die Augen (Photo credit: Wikipedia)

 

http://www.bestmusic.ro
http://www.electrecord.ro

Buy this song on http://www.triplu.ro

From Wikipedia, the free encyclopedia 

Dumitru Georgescu Kiriac (18 March 1866 – 8 January 1928) was a Romanian composer, conductor, and ethnomusicologist.[1] He was particularly known for his sacred choral works and art songs which were based on the Romanian Orthodox tradition and Romanian folklore.[2]

Kiriac was born in Bucharest and began his musical studies at the Bucharest Conservatory (now the National University of Music) with Gheorghe Brătianu (1847 – 1905) and Eduard Wachmann (1836 – 1908). From 1892 to 1899 he studied in Paris with Vincent d’Indy at the Schola Cantorum de Paris and with Charles-Marie Widor and Gabriel Fauré at the Paris Conservatory. It was during this time that he began collecting Romanian children’s folk songs. On his return to Bucharest in 1900 he became a professor at the Bucharest Conservatory. The following year he founded the Romanian choral society, Carmen.[2][3]

Kiriac died in his native city at the age of 61. He was considered one of the founders of modern Romanian music.[4] Festivalul Internaţional de Muzică Corală “D.G. Kiriac”, an international festival of sacred choral music held annually in the city of Pitești, is named in his honour as is the city’s male voice choir.[5]

Enhanced by Zemanta

ROMANIA – Travel and Tourism Information


Romania's Castles and Fortresses - The Fortress of Rasnov (near Brasov, Romania)ROMANIA – Travel and Tourism Information.

 

Enhanced by Zemanta

Colinde traditionale-Transilvania”COLINDITA-ZESTREA”(2005)instructori:Marinela si C-tin Istici



Filmări – noiembrie 2005 în incinta Mănăstirii Greco-Catolice Sf.Anton din Gherla.Grupul fiinteaza sub egida Liceului Ana Ipatescu şi Casa Municipală de Cultură Gherla, fiind instruit incepand cu 1994 de CONSTANTIN ISTICI si MARINELA ZEGREAN ISTICI iar din 2006 si pâna în prezent de CONSTANTIN ISTICI. Filmul reprezintă generatia 2005. Debutul grupului a avut loc la Sala Radiodifuziunii Romane Bucuresti in data de 13 decembrie 1993 – Concertul de Colinde – Realizatoar: EUGENIA FLOREA, prezentator: MIHAI POPESCU,cu aceasta ocazie debutează si RARES ZEGREAN ISTICI, “mascota” si năzdravanul grupului. Denumirea ZESTREA si l-a luat odata cu participarea la Festivalul de Folclor “Obiceiuri Uitate” – MAMAIA 2003, unde au câştigat locul doi.. Regia, scenariul si dialogurile,sunt semnate de C-tin Istici.

Ciprian Porumbescu – Crai Nou — 1.– Aria Dochitei – Hora


imagine: http://www.romanialibera.ro
audio: jurnalul de colectie

 

Colind Andra – Deschide usa crestine



Colind Andra – Deschide usa crestine K-Lumea.net

 

Bucharest City Tour



Masterminds.ro & Yony_Ro presents you the capital of Romania as you never seen it before! 

Video by: Masterminds.ro
http://www.masterminds.ro
Photos by: yony_ro
http://www.flickr.com/photos/40873435…
Music by: George Enescu 
(Romanian Rhapsody no. 1)

A High Definition video which will make you see how Bucharest really is! You will feel the real Romanian passion for art, culture and life itself!
Bring closer a glass of red wine, turn the sound volume just a bit higher than normal.. now relax and enjoy the following 10 minutes..

 

Fabulous Compositions: Romanian Rhapsody No. 1 by George Enescu



The author of this beautiful video has chosen a ever so truthful account of  the country and the people of Romania, now and throughout the ages old history, for which am very thankful:

“Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii.
(…) Rădăcinile puternice şi nobleţea sufletului său sunt provenite din
propria lui ţară, o ţară de inegalată frumuseţe.” Yehudi Menuhin

Just a thought:  “Yehudi Menuhin’s quotation refers to the best known, and loved Romanian poet Mihai Eminescu:  Nevertheless, I believe that George Enescu achieved in his Romanian Rhapsodies a portrayal of the people of Romania that no one else ever was able to describe with so much humanity, in the language of music what Eminescu did by employing the romantic poetry of the  Romanian language.” George-B 

http://www.flickr.com/photos/gaspars/…

Today’s Birthday: MARIE OF EDINBURGH, QUEEN OF ROMANIA (1875)


Marie of Edinburgh, Queen of Romania (1875)

No ordinary queen, Marie took an active role in Romania‘s wartime activities, beginning with helping bring the country into the Allied camp in World War I and ending with her representation of Romanian interests in territory negotiations at the close of the war. In the interim, the “Soldier Queen” also contributed to the war effort by volunteering as a nurse with the Red Cross and publishing a book whose proceeds went to the same cause. Marie later became the first royal adherent of what faith? More…Discuss

 

Doină de jale – Ciocârlia / Sad Song – The Lark



“Doină de jale – Ciocârlia” performed by Gheorghe Zamfir at panflute (“nai”). Adapted from a Romanian traditional folk song.

 

Visit The Town of Fagaras…See for yourself!


Visit This Site 

fagaras2

Hymn to the Theotokos at Sinaia Monastery in Romania



Pilgrims singing in Sinaia monastery church in Romania

 

Romanian Anthem



Republic of Romania National Anthem
Lyrics:

Wake up, Romanian, from your deadly sleep
Into which you’ve been sunk by the barbaric tyrants
Now, or never, your fate renew,
To which your enemies will bow to.

Now or never let’s give proof to the world
That in these veins still flows a Roman blood,
That in our chests we still maintain our pride in a name
The victor in his battles, the name of Trajan!

Watch on, shadows of highnesses, Mihai, Stefan, Corvine,
The Romanian Nation, your great grandchildren,
With weapons in their arms, with your fire in their veins,
“Life in freedom or death!” shout all.

Priests, lead with your crucifixes! Because our army is Christian,
The motto is Liberty and its goal is holy,
Better to die in battle, in full glory!
Than to once again be slaves upon our ancient ground!

“Beethoven’s Silence”



Autumn in Romania – Cheile Grădiştei (jud. Braşov), 8-10 octombrie 2008
Music: ERNESTO CORTAZAR (“Beethoven’s Silence”)

Bucegi Mountains, Romania Crucea Caraiman 1981 (my Photo Collection)


Bucegi Mountains, Romania Crucea Caraiman 1981

Bucegi Mountains, Romania Crucea Caraiman 1981

Dumitru Farcas: Go, Longing, to Rocky Montains (Romanian a folkloric Song)



Dumitru Fărcaş – Du-te, dor, în munţi de piatră

Toate pozele sunt făcute de mine, pe Masivul Ceahlău (Carpaţii Orientali)

All the pictures are took by me in the Ceahlău Massif (the Carpathian Mountains, in Moldavia region of Romania)

Dumitru Farcas: Go, Longing, to Rocky Montains

Photos taken in Ceahlau Massif, Moldova, Romania

“Resting on a Bench” (My Father resting on a bench in the central park, Fagaras, Romania, 1939 – My photo Collection): “I learned how to ride that very bike in 1960”)


"Resting on a Bench" (My Father resting on a bench in the central park, Fagaras, Romania, 1939 - My photo Collection)

“Resting on a Bench” (My Father resting on a bench in the central park, Fagaras, Romania, 1939 – My photo Collection) I learned how to ride that same bike, in the 1960.