Tag Archives: Twitter

The Scripps National Spelling Bee


 

The Scripps National Spelling Bee

The Scripps National Spelling Bee is a highly competitive annual spelling bee run on a non-profit basis by The E. W. Scripps Company, held at a hotel in the Washington, DC, area. The competition came into existence in 1925, and the first winning word was “gladiolus.” The bee is open to the winners of sponsored regional spelling bees held mostly throughout the US, and participants must be in eighth grade or below, or 15 years old or younger. Why is it called a spelling “bee”? More… Discuss

How to Prepare Gaucho Mate (powdery yerba mate)


image
How to Prepare Gaucho Mate (powdery yerba mate)

Fighting Boko Haram: Chad aims to ‘destroy’ militant group | euronews, world news


Luis Carballo will be online to discuss his experiences in Chad on Thursday at 15:00 CET. He’ll answer your questions in English, Spanish or French so please post them in the live blog at the foot of this page, email them to askluis@scribblelive.com or Tweet them using the hashtag #askeuronewsluis. You can follow Luis on Twitter @granangular.

For more than a decade, the Islamist group Boko Haram had a limited strategy: to create an Islamic caliphate in northern Nigeria. But now it has spread its terror campaign to neighbouring countries as well.

Chad, Niger and Cameroon have responded with a military alliance which, since January, has been helping the Abuja government.

“What these children have seen, you wouldn’t wish it on your worst enemy.”

In March, Boko Haram signed a deal with ISIL, or the self proclaimed Islamic State. This turned the conflict into an international one, switching on red lights across the region and accelerating a joint offensive.

via Fighting Boko Haram: Chad aims to ‘destroy’ militant group | euronews, world news.

>>>>>>RELATED READING<<<<<<<

>>>>>>RELATED READING<<<<<<<

this day in the yesteryear: General Tom Thumb Marries Lavinia Warren (1863)


General Tom Thumb Marries Lavinia Warren (1863)

General Tom Thumb, born Charles Sherwood Stratton, began touring with circus pioneer P.T. Barnum in 1843 at the tender age of four. Stratton’s short stature—he was a mere 3 feet, 4 inches (102 cm) tall when he died—and his comedic impersonations made him an international hit. His courtship of Lavinia Warren, another one of Barnum’s performers, led to a fashionable New York City wedding in 1863, and the pair was later received at the White House. Stratton died in 1883. What marks his grave? More… Discuss

Mihai Eminescu: Scrisoarea III (‘…cum venira se facura toti o apa si-un pamant…”)


Puteţi asculta înregistrări audio pe situl: http://www.lecturaaudio.ro

translate, as you wish,  HERE

 

Mihai Eminescu

Scrisoarea III


Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,

Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă,

La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă;

Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă.

Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară

Şi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.

Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;

Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri;

Codrii se înfiorează de atâta frumuseţe,

Apele-ncreţesc în tremur străveziile lor feţe,

Pulbere de diamante cade fină ca o bură,

Scânteind plutea prin aer şi pe toate din natură

Şi prin mândra fermecare sun-o muzică de şoapte,

Iar pe ceruri se înalţă curcubeele de noapte…

Ea, şezând cu el alături, mâna fină i-o întinde,

Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde:

– Las’ să leg a mea viaţă de a ta… În braţu-mi vino,

Şi durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o…

Scris în cartea vieţii este şi de veacuri şi de stele

Eu să fiu a ta stăpână, tu stăpân vieţii mele.

Şi cum o privea sultanul, ea se-ntunecă… dispare;

Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,

Care creşte într-o clipă ca în veacuri, mereu creşte,

Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lăţeşte;

Umbra lui cea uriaşă orizontul îl cuprinde

Şi sub dânsul universul într-o umbră se întinde;

Iar în patru părţi a lumii vede şiruri munţii mari,

Atlasul, Caucazul, Taurul şi Balcanii seculari;

Vede Eufratul şi Tigris, Nilul, Dunărea bătrână –

Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână.

Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri

Şi corăbiile negre legănându-se pe râuri,

Valurile verzi de grâie legănându-se pe lanuri,

Mările ţărmuitoare şi cetăţi lângă limanuri,

Toate se întind nainte-i… ca pe-un uriaş covor,

Vede ţară lângă ţară şi popor lângă popor –

Ca prin neguri alburie se strevăd şi se prefac

În întinsă-mpărăţie sub o umbră de copac.

Vulturii porniţi la ceruri pân’ la ramuri nu ajung;

Dar un vânt de biruinţă se porneşte îndelung

Şi loveşte rânduri, rânduri în frunzişul sunător,

Strigăte de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori,

Zgomotul creştea ca marea turburată şi înaltă,

Urlete de bătălie s-alungau dupăolaltă,

Însă frunzele-ascuţite se îndoaie după vânt

Şi deasupra Romei nouă se înclină la pământ.

Se cutremură sultanul… se deşteaptă… şi pe cer

Vede luna cum pluteşte peste plaiul Eschişer.

Şi priveşte trist la casa şeihului Edebali;

După gratii de fereastră o copilă el zări

Ce-i zâmbeşte, mlădioasă ca o creangă de alun;

E a şeihului copilă, e frumoasa Malcatun.

Atunci el pricepe visul că-i trimis de la profet,

Că pe-o clipă se-nălţase chiar în rai la Mohamet,

Că din dragostea-i lumească un imperiu se va naşte,

Ai căruia ani şi margini numai cerul le cunoaşte.

Visul său se-nfiripează şi se-ntinde vultureşte,

An cu an împărăţia tot mai largă se sporeşte,

Iară flamura cea verde se înalţă an cu an,

Neam cu neam urmându-i zborul şi sultan după sultan.

Astfel ţară după ţară drum de glorie-i deschid…

Pân-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid…

La un semn, un ţărm de altul, legând vas de vas, se leagă

Şi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă;

Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahii

Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii;

Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari…

Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.

Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:

– Ce vrei tu?

– Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,

Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort

Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.

– Tu eşti Mircea?

– Da-mpărate!

– Am venit să mi te-nchini,

De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.

– Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,

Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!

Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;

Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,

Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,

Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale…

De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi,

Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.

– Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot

Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?

O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!

Toată floarea cea vestită a întregului Apus,

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună

Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.

S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,

Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,

Fulgerele adunat-au contra fulgerului care

În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.

N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,

Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;

Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,

Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;

Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,

Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,

Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,

Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!…

La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns

Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.

Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,

Cu o ură ne’mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,

Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,

Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…

Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?

Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?

– De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti

Nu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.

Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,

Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.

După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,

Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;

Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,

De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;

Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă

Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă –

Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,

Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.

Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej

Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?

Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?…

Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?

Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,

A credinţei biruinţă căta orice cavaler.

Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…

Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,

Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;

N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

Şi abia plecă bătrânul… Ce mai freamăt, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,

Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,

Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă;

Călăreţii umplu câmpul şi roiesc după un semn

Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn,

Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ,

Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt,

Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni,

Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni,

Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…

Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.

În zadar striga-mpăratul ca şi leul în turbare,

Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare;

În zadar flamura verde o ridică înspre oaste,

Căci cuprinsă-i de pieire şi în faţă şi în coaste,

Căci se clatină rărite şiruri lungi de bătălie;

Cad asabii ca şi pâlcuri risipite pe câmpie,

În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă,

Când săgeţile în valuri, care şuieră, se toarnă

Şi, lovind în faţă,-n spate, ca şi crivăţul şi gerul,

Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul…

Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,

Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;

Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,

Printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi;

Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri,

Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri,

Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată –

Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.

Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână,

Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.

Pe când oastea se aşează, iată soarele apune,

Voind creştetele nalte ale ţării să-ncunune

Cu un nimb de biruinţă; fulger lung încremenit

Mărgineşte munţii negri în întregul asfinţit,

Pân’ ce izvorăsc din veacuri stele una câte una

Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:

Doamna mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi somn.

Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn

Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,

S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe:

“De din vale de Rovine

Grăim, Doamnă, către Tine,

Nu din gură, ci din carte,

Că ne eşti aşa departe.

Te-am ruga, mări, ruga

Să-mi trimiţi prin cineva

Ce-i mai mândru-n valea Ta:

Codrul cu poienele,

Ochii cu sprâncenele;

Că şi eu trimite-voi

Ce-i mai mândru pe la noi:

Oastea mea cu flamurile,

Codrul şi cu ramurile,

Coiful nalt cu penele,

Ochii cu sprâncenele.

Şi să ştii că-s sănătos,

Că, mulţămind lui Cristos,

Te sărut, Doamnă, frumos.”

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;

Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…

În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;

Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut

Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?

Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!

O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,

Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,

Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,

Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.

Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,

Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,

Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră

De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?

N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?

Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?

Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,

N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi

În aplauzele grele a canaliei de uliţi,

Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,

Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?

Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,

De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?

Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,

Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.

Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,

Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,

Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,

La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;

Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,

Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.

Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,

Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…

Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!

Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,

În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,

Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.

Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,

Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,

Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri

Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…

Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire

Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;

Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,

Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!

Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi

Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!

Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,

Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,

Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,

Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,

Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,

Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!

Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară!

La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,

Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,

Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos…

Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,

Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,

Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,

Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,

Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…

O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,

Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

Christoph Gluck: Iphigénie en Aulide, Wq. 40: VIII. Gavotte in A Major


Iphigénie en Aulide, Wq. 40: VIII. Gavotte in A Major

From: CNNMoney: #JeSuisCharlie has now become one of @twitter’s most popular hashtags (Find out more)


Democracy Now!: “Cartoonist Lives Matter”: Art Spiegelman Responds to Charlie Hebdo Attack, Power of Cartoons


Democracy Now! “Cartoonist Lives Matter”: Art Spiegelman Responds to Charlie Hebdo Attack, Power of Cartoons

Posted on Jan 9, 2015

49:38

Art Spiegelman is renowned American cartoonist, editor and comics advocate. In 1992, he won a Pulitzer Prize for “Maus,” considered one of the most important graphic novels ever published and one of the most influential works on the Nazi Holocaust. Spiegelman also founded the comics magazine RAW. In 2005, he was named one of the 100 Most Influential People by Time magazine. After a discussion about the Charlie Hebdo attack in Paris, we continue our conversation with Spiegelman about his life’s work and the power of cartoons. Listen to the first part of the interview at democracynow.org. ||| Visit democracynow.org to watch the full daily news program, read the transcript, or search our vast online archive. Livestream weekdays 8-9am ET. Follow Democracy Now! on Facebook, Twitter, YouTube, Instagram, Tumblr, Stitcher, SoundCloud, Google+ and Pinterest.

François Hollande : “Ceux qui ont commis ces actes n’ont rien à voir avec la religion musulmane”


François Hollande : “Ceux qui ont commis ces actes n’ont rien à voir avec la religion musulmane”

Published on Jan 9, 2015

Abonnez-vous à notre chaîne sur YouTube : http://f24.my/youtube
En DIRECT – Suivez FRANCE 24 ici : http://f24.my/YTliveFR

PARIS – François Hollande a prévenu vendredi que “la France n’en a pas terminé avec les menaces dont elle est la cible”, lors d’une allocution télévisée après le dénouement des deux prises d’otages.

La France, même si elle consciente d’avoir fait face, même si elle sait qu’elle peut disposer, avec les forces de sécurité, d’hommes et de femmes capables de courage et de bravoure, n’en a pas terminé avec les menaces dont elle est la cible. Je veux vous appeler à la vigilance, à l’unité et à la mobilisation”, a déclaré le président de la République.

Notre site : http://www.france24.com/fr/
Rejoignez-nous sur Facebook : https://www.facebook.com/FRANCE24.videos
Suivez-nous sur Twitter : https://twitter.com/F24videos

From NPR (National Public News)News: From Threats Against Salman Rushdie To Attacks On ‘Charlie Hebdo’


From Threats Against Salman Rushdie To Attacks On ‘Charlie Hebdo
http://n.pr/14pQfRP

When Iran’s supreme leader Ayatollah Khomeini issued a 1989 fatwa calling for the killing of British writer Salman Rushdie, many in the West could scarcely believe a literary novel would prompt an international death threat.

We’ve come a long way since then.

Radical Islamists now issue threats against cartoonists, writers and filmmakers with such frequency that they barely cause a stir. Actual attacks have been carried out several times over the past decade, and French authorities suspect Muslim extremists in Wednesday’s slaughter of 12 people in Paris, including eight journalists at the satirical magazine Charlie Hebdo.

To see how these threats and attacks have evolved over the past quarter-century, consider al-Qaida‘s most-wanted list, published in 2013 in its online magazine, Inspire.

A couple of things stand out in the article titled “Wanted: Dead or Alive for Crimes Against Islam.” First, it attracted little attention because it’s the kind of thing the group does regularly. Second, the group did not target Western political or military leaders — the people who have actually waged war against the group.

Bringing great music Closer to Your Ear, great compositions/performances, Gioachino Rossini – Sonata No. 1 for Strings in G major


BRINGING GREAT MUSIC CLOSER TO YOUR EAR: 

Please the Wolfgang Amadé Mozart channel on You Tube, for more wonderful videos he is making available for all of us, subscribe and “Like” the videos! (between me and your:; one should be able to do that, without having to subscribe first (and that’s how you see where the powerthrist always tend to do to get more power! and Google seems to have monopolized the world in that sense!)

Gioachino Rossini – Sonata No. 1 for Strings in G major

from Life Noggin: A BRIEF YEAR IN REVIEW OF 2014 (you wanna make time to watch this video!)


A BRIEF YEAR IN REVIEW OF 2014


Minecraft Xbox One – HAY BALES – Tutorial ( How to Raise Horses on Minecraft PS4, PS3, XB1 )

this pressed for your knowledge: Uber’s car-financing program sets up drivers to lie to the DMV in Calif — Ellen Huet (@ellenhuet)


word: wizened


wizened

Definition: (adjective) Lean and wrinkled by shrinkage as from age or illness.
Synonyms: shrunken, withered, shriveled
Usage: The wizened face of the man of law was twisted into a wrinkled smile. Discuss.

CIA Director admits to some use of brutal tactics in rare televised news conference — CBS Evening News


Les “combattants d’Ebola”, personnalités de l’année pour le “Time”


Les “combattants d’Ebola”, personnalités de l’année pour le “Time”

ll était une bergère


Il était une bergère (Version playback instrumental) – Mister Toony

Abonnez-vous à la chaîne « Mister Toony » http://goo.gl/iYhWo8 ou suivez la page Facebook http://goo.gl/7txB ou Google+ http://goo.gl/cMuXLs

Retrouvez cette vidéo dans les playlists suivantes :     – Comptines en versions instrumentales / playbacks : http://goo.gl/CLom9H
   – Toutes les comptines pour enfants : http://goo.gl/H3Rnn2

Regarder d’autres comptines : http://bit.ly/toony
Découvrir le site officiel : http://mister-toony.com

LES PAROLES :

Il était une bergère
Et ron et ron petit patapon
Il était une bergère
Qui gardait ses moutons, ron ron
Qui gardait ses moutons

Elle fit un fromage
Et ron et ron petit patapon
Elle fit un fromage
Du lait de ses moutons, ron ron
Du lait de ses moutons

Le chat qui la regarde
Et ron et ron petit patapon
Le chat qui la regarde
A un p’tit air fripon, ron ron
A un p’tit air fripon

Si tu y mets la patte
Et ron et ron petit patapon
Si tu y mets la patte
Tu auras du bâton, ron ron
Tu auras du bâton

Il n’y mit pas la patte
Et ron et ron petit patapon
Il n’y mit pas la patte
Il y mit le menton, ron ron
Il y mit le menton

La bergère en colère
Et ron et ron petit patapon
La bergère en colère
Tua son p’tit chaton, ron ron
Tua son p’tit chaton

Elle fut à son père
Et ron et ron petit patapon
Elle fut à son père
Lui demander pardon, ron ron
Lui demander pardon

Mon père je m’accuse
Et ron et ron petit patapon
Mon père je m’accuse
D’avoir tué mon chaton, ron ron
D’avoir tué mon chaton

Ma fille pour pénitence
Et ron et ron petit patapon
Ma fille pour pénitence
Nous nous embrasserons, ron ron
Nous nous embrasserons

La pénitence est douce
Et ron et ron petit patapon
La pénitence est douce
Nous recommencerons, ron ron
Nous recommencerons

Pour toute question ou réclamation concernant cette chaîne ou les vidéos qu’elle diffuse, veuillez contacter youtube@rendez-vous-digital.com. Pour toute demande de licence ou d’utilisation de la bande son dans vos propres vidéos, veuillez vous rendre à l’adresse suivante : http://rendez-vous-digital.com/licensing.

Copyrights © 2014 Rendez-Vous Digital / EOL Vidéos. Tous droits réservés.

http://www.youtube.com/watch?v=odmzcj../embed]

this pressed: Ferguson: Michael Brown’s family speaks out on shooting, Officer Wilson and grand jury decision – CBS News


Ferguson: Michael Brown’s family speaks out on shooting, Officer Wilson and grand jury decision – CBS News.

this pressed for your right to know: Republicans quickly criticized Obama’s move on immigration, calling it presidential overreach.— Capital Journal (@WSJPolitics) November 21, 2014


Other presidents exercised exec. power on immigration policy, but Obama may set precedent.— ProPublica (@ProPublica)


this pressed: Amid landmark process for building, a tenant dispute – SFGate


unimproved interior of Rube Goldberg's apartment, 194 Gough St. San Francisco.<br /><br />
the Chronicle/Sam Whiting

via Amid landmark process for building, a tenant dispute – SFGate.


Itching to Take a Selfie

A Russian government agency is blaming the selfie craze for the spread of head lice and advising young people to abstain from the practice to protect themselves. It says group selfies, which typically require the individuals involved to squeeze close together to fit into a photo, have become the primary pathway for the critters to jump from host to host. While it is conceivable that a person carrying lice could inadvertently spread them to others in this manner, many find the notion that this is the leading cause of the parasite’s spread to be suspect and have taken to social media to mock the assertion (and the agency behind it). More… Discuss

Leonard Cohen-TONIGHT WILL BE FINE (“Sometimes I find I get to thinking of the past.”)



Sometimes I find I get to thinking of the past.
We swore to each other then that our love would surely last.
You kept right on loving, I went on a fast,
now I am too thin and your love is too vast.

But I know from your eyes
and I know from your smile
that tonight will be fine,
will be fine, will be fine, will be fine
for a while.

I choose the rooms that I live in with care,
the windows are small and the walls almost bare,
there’s only one bed and there’s only one prayer;
I listen all night for your step on the stair.

But I know from your eyes
and I know from your smile
that tonight will be fine,
will be fine, will be fine, will be fine
for a while.

Oh sometimes I see her undressing for me,
she’s the soft naked lady love meant her to be
and she’s moving her body so brave and so free.
If I’ve got to remember that’s a fine memory.

And I know from her eyes
and I know from her smile
that tonight will be fine,
will be fine, will be fine, will be fine
for a while.

This pressed: Read Queen Elizabeth’s historic first tweet: (Chris Jackson/AFP/Getty) — msnbc (@msnbc)


World’s Most Asked Questions: How Many Calories Should I Have in a Day?


World’s Most Asked Questions: How Many Calories Should I Have in a Day?

this pressed for your right to know: AP photographer captures Ebola outbreak in Africa in pictures


or view the video @  http://on.msnbc.com/1sZD1V7

today’s holiday: Boggy Bayou Mullet Festival


Boggy Bayou Mullet Festival

A festival of seafood, folk culture, sports, and pageants, the Boggy Bayou Mullet Festival has been held since 1976 in Niceville, Florida, to celebrate the unappreciated mullet, the underdog of seafood. The festival serves up 10 tons of fried and smoked mullet, plus it features beauty pageants, entertainment on stage all weekend, and arts and crafts on display. Beyond the mullet, food booths offer Cajun specialties like crawfish pie, gumbo, and gator sausage; American Indian staples of fried bread and pasole; barbecued rabbit; and stingray on a stick. More… Discuss

word: gaffe


gaffe 

Definition: (noun) A clumsy social error; a faux pas.
Synonyms: slip, solecism, gaucherie
Usage: He knew by the silence that greeted his speech that he had made some kind of gaffe. Discuss.

Amy Goodman: Texas Strips Women of Their Health and Rights http://t.co/U3ugwOhsqk #SoundCloud — Democracy Now!



https://soundcloud.com/amy-goodman-podcast/amy-goodman-texas-strips-women-of-their-health-and-rights

No Apology, But Acknowledgement of Failings from Facebook (facebook Q: on a scale from 1-10… how emotional are you today?


No Apology, But Acknowledgement of Failings from Facebook

Facebook faced widespread backlash earlier this year, after admitting that it had, without consent, manipulated the news feeds of hundreds of thousands of users in an experiment on human emotion. It has since been several months, and Facebook has apparently ruminated on the matter. While stopping short of apologizing for its actions, the social media giant has acknowledged failings in the way it carried out the research and released the results. More… Discuss

The Adipose return home – Doctor Who – Partners in Crime – Series 4 – BBC


The Adipose return home – Doctor WhoPartners in Crime – Series 4 – BBC

Ennio Morricone – Cinema Paradiso (In Concerto – Venezia 10.11.07): great compositions/performances


Ennio MorriconeCinema Paradiso (In Concerto – Venezia 10.11.07)

Jose Carreras. Siete canciones populares españolas. M. de Falla: make music part of your life series


Jose Carreras. Siete canciones populares españolas. M. de Falla.

Richard Wagner – Ride of the Valkyries + Magic Fire Music: great compositions/performances


Richard WagnerRide of the Valkyries + Magic Fire Music (orchestral versions)

From “50 Erotic Classics – Sensual Classical Music from the Red Room”, Philharmonia Slavonica conducted by Alfred Scholz. From “Classic Operas – Wagner: The Ring of the Nibelungen (Highlights)”, Budapest Symphony Orchestra conducted by Gyorgy Lehel.I do not own any of the material in the video.

 

this pressed: For Oil and Gas Companies, Rigging Seems to Involve Wages, Too – ProPublica


The seal of the United States Department of Labor

The seal of the United States Department of Labor (Photo credit: Wikipedia)

For Oil and Gas Companies, Rigging Seems to Involve Wages, Too – ProPublica.

Central Park, New York City, 1933 pic.twitter.com/Ttl7BOvPbm — Historical Pics


Netiquette


Netiquette

Had early 20th-century etiquette expert Emily Post had access to the Internet, she certainly would have had some choice words for today’s Web users—and they would not have included profanity. The idea that cussing on the Net is poor form is just one part of “netiquette“—the Internet’s informal code of manners. Typing ENTIRELY IN UPPER CASE is also generally frowned upon, as it is considered akin to shouting. A good rule of thumb is “Think before you post.” What is the Eternal September? More… Discuss

this pressed: The Sorry State of Bank Apologies – ProPublica


The Sorry State of Bank Apologies – ProPublica.

Triumph of Death (El triunfo de la muerte) Psalter. Germany (S., Augsburg?), 1st half of the 16th century: Bibliophilia (@Libroantiguo) August 22, 2014


this pressed from the telegraph : Twitter suspends Islamic State accounts – Telegraph


Twitter suspends Islamic State accounts – Telegraph.

this pressed: Watch Twitter explode along with Ferguson – The Washington Post


Watch Twitter explode along with Ferguson – The Washington Post.

memento: Robin Williams “Good Morning Vietnam”



FROM:

BadfishKoo  BadfishKoo
Good Morning Vietnam-Best Scenes

Robin Williams Walk of Fame

Robin Williams Walk of Fame (Photo credit: Wikipedia)

Widget: The News Manual – A professional resource for journalism and the media


News Manual - Truth and freedom (click to access)

News Manual – a professional resource for journalism and the media (click to access)

CALENDAR ORTODOX — SFINTII ZILEI VIETILE SFINTILOR — SINAXAR 10 August


Sinaxar 10 August

În aceasta luna, în ziua a zecea, pomenirea Sfintilor Mucenici Lavrentie (Laurentiu) arhidiaconul, Xist (Sixt), papa Romei, si Ipolit.

Lavrentie arhidiaconulSfântul Sixt (sau Xist) era grec din nastere si studiase filozofia la Atena inainte de a veni sa se instaleze la Roma sub domnia imparatului Valerian in vremea pontificatului Sfântului Stefan I (253-257, praznuit la 3 august). Mai intii favorabil crestinilor, imparatul – care cazuse sub influenta magilor si ghicitorilor egipteni dupa o nefericita expeditie in Orient – publica un edict interzicând practicarea in public a cultului crestin si cerea tuturor clericilor sa se inchine zeilor, amenintându-i cu exilul in caz contrar. Sfântul Stefan fusese una dintre primele victime ale acestei persecutii iar Sixt fu consacrat pentru a-i succeda. Persecutia spori atunci si fu decretata executia Episcopilor, Preotilor si Diaconilor in baza simplei constatari a identitatii lor, in timp ce laicii urmau sa fie condamnati injosirii si muncilor fortate. Sfântul Sixt fu atunci arestat si condus, dupa un prim interogatoriu, la renumita inchisoare Mamertine (n. tr. : unde au fost inchisi si Sfintii Apostoli Petru si Pavel). Pe drum, Arhidiaconul sau Lavrentie il intâlni si ii spuse in lacrimi : “Unde te duci, Parinte, fara fiul tau ? Ce jertfa te pregatesti sa aduci fara Diaconul tau ? M-ai gasit cumva nedemn de aceasta ? Vei refuza tu sa-ti fie alaturi pentru a-si varsa sângele pe cel pe care l-ai primit intru Sfintele Taine ?”. Episcopul ii raspunse : “Nu fiule, nu te parasesc, dar lupte inca si mai mari te asteapta. Noi, ca batrânii, ne-am angajat intr-o lupta usoara. Dar pe tine, tânar viguros, te asteapta o victorie si mai plina de glorie asupra tiranului. Nu mai plânge. Peste trei zile Diaconul ii va urma Preotului”. Si inainte de a-i da sarutul pacii, ii incredinta administrarea in numele sau a bunurilor Bisericii. Lavrentie isi indeplini pe data sarcina dupa voia lui Dumnezeu, impartind bogatiile Bisericii la clerici si la saraci. Pe muntele Coelius intâlni o vaduva, ce se numea Domnita, care ascundea pe multi crestini. Profita de intunericul noptii pentru a le aduce bani si haine si trecea apoi din casa in  casa, vindecând pe bolnavi si spalând picioarele credinciosilor, asemeni Domnului.

Cum Papa fusese condamnat sa i se taie capul pe Via Appia, Sfântul Lavrentie ii iesi in cale si ii striga : “Nu ma lasa, Parinte Sfânt, pentru ca am impartit deja comorile pe care mi le-ai incredintat”. Auzind vorbindu-se de comori, soldatii il prinsera imediat si pe Lavrentie si il dusera in fata tribunului Partenius care il instiinta pe imparat. Aruncat in inchisoare si dat in paza tribunului Ipolit, Sfântul Lavrentie vindeca prin rugaciunea sa si aduse la credinta pe un orb numit Lucillus. Auzind vestea, alti numerosi orbi alergara la el si fura cu totii vindecati de catre sfânt, care in plus il boteza pe Ipolit impreuna cu celelalte nouasprezece persoane ce se aflau in casa lui…(continua aici)