Daily Archives: June 10, 2016

Bogdan Murgescu, respectiv: “Istoria României în texte”. Documente inedite, de-a lungul a peste 2500 de ani de istorie…


image

image

image

image

image

image

Recitesc o carte excelentă, coordonată de istoricul Bogdan Murgescu, respectiv:
“Istoria României în texte”.
Documente inedite, de-a lungul a peste 2500 de ani de istorie…

Răscoala Asăneştilor (1185) — relatarea lui Niketas Choniates

„Împăratul Isaac Anghelos (1185–1195) se căsătoreşte cu fiica regelui Ungariei, Béla al IIIl- lea(1172–1196)…

[…] Dar zgârcindu-se să cheltuiască pentru serbările de nuntă din banii vistieriei, îi adună fără cruţare din propriile ţinuturi; şi a jecmănit, din meschinărie, şi alte oraşe din părţile Anchialosului, pe furiş, dar mai ales şi i-a făcut sieşi şi romeilor duşmani pe barbarii din Muntele Haemus, care mai înainte se numeau misieni, iar acum se cheamă vlahi2.

Aceştia, încredinţaţi de inaccesibilitatea ţinutului în care locuiau şi bizuindu-se pe fortăreţele lor, care sunt şi foarte numeroase şi ridicate pe stânci abrupte, s-au sumeţit şi altădată împotriva romeilor3 […]. şi erau izvoditori ai nenorocirii şi agitatori ai întregului neam, unul Petru şi cu Asan, de acelaşi neam şi obârşie.

Aceştia, ca să nu facă răzvrătirea fără motiv, se înfiinţează împăratului, care se afla în tabără la Kypsela, cerându-i să fie înrolaţi în armată împreună cu romeii şi să li se acorde prin carte împărătească un domeniu cu ceva venit situat pe muntele Haemus4.

Dar cererea lor n-a fost împlinită; căci a biruit voinţa lui Dumnezeu. […] După ce misienii(vlahii) au început să acţioneze făţiş ca nişte răzvrătiţi, începători ai acestei
fărădelegi fiind cei despre care am vorbit, împăratul porneşte împotriva lor.

[…] La început vlahii se codeau şi fugeau de răscoala la care erau împinşi de Petru şi Asan, temându-se de o acţiune atât de însemnată. Încercând să-i elibereze de această teamă pe cei din acelaşi neam cu ei, consângenii construiră un locaş de rugăciune, cu hramul sfântului mucenic Dimitrie5, în care adunară mulţi stăpâniţi de demoni, de ambe sexe, cu ochii injectaţi şi privirile rătăcite, cu părul în dezordine şi care se înfăţişau aidoma celor stăpâniţi de demoni şi în toate celelalte privinţe.

Îi învăţară pe aceşti exaltaţi să spună că Dumnezeu a hotărât libertate pentru neamul bulgarilor şi al vlahilor şi a încuviinţat scuturarea jugului celui îndelung purtat; din care cauză şi Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a părăsit cetatea tesalonicienilor şi biserica-i de acolo şi petrecerea lui printre romei şi a venit la ei ca să-i ajute şi să le fie părtaş la fapte […]

Convinşi de asemenea profeţii, neamul întreg ia armele. şi socotind că puţin lucru e propria lor descătuşare şi eliberare, se lăţesc şi spre târgurile şi aşezările mai depărtate de (Munţii)Haemus. Iar unul dintre cei doi fraţi, Petru, îşi încununează capul cu o coroniţă de aur şi-şi meştereşte şi îşi pune în picioare încălţăminte de culoare roşie6.

2 Dovadă a conştiinţei faptului că aromânii(vlahii) din Peninsula Balcanică erau urmaşii vechii populaţii romanizate- (misienii, locuitorii Moesiei).
3 Romei — bizantini.
4 Ei cereau de fapt să primească o pronoia, domeniu feudal, în schimbul căruia ar fi fost datori să presteze serviciul militar.
5 Sfântul Dimitrie era patronul Thessalonicului şi era foarte venerat de bizantini, mai ales pentru miracolele care i se atribuiau în perioada invaziei slave.
6 Încălţămintea roşie şi diadema erau însemne imperiale, deci autorul arată că Petru se proclamă împărat”.

P.S.
Deşi noul stat, întemeiat de vlahi şi de bulgari, a devenit în scurtă vreme un stat totalmente bulgar din diverse considerente, această mişcare îndrăzneaţă a avut ca rezultat instaurarea puterii exemplului, având în centrul ei trei emblematice figuri, a căror naţionalitate reală a devenit ulterior un subiect aprins de discuţie.

Chiar dacă faptele şi mişcările istorice care datează deja de peste 800 de ani au fost în mare parte reconstituite, naţionalitatea răsculaţilor care au instaurat “Cel de-al doilea ţarat bulgar”, aşa cum a ramas în cărţile de istorie, este încă controversată.

În privinţa acestui aspect, istoricii români şi cei bulgari încă nu au reuşit să ajungă la un consens. Cert este că istoricii bulgari contestă originea română a Asăneştilor.

În opinia lor, aceştia ar fi fost bulgari sau chiar cumani, iar titlul pe care îl purta Ioniţă de “Rege al bulgarilor şi al vlahilor” nu ar fi decât varianta modificată de către scribii cancelariei papale, care au înlocuit cuvântul “graecorum” din documentele slave de la Târnovo, în “blachorum”.

Prin urmare, de exemplu Ioniţă Calioan, nu era “Rege al bulgarilor şi al vlahilor”, ci al “bulgarilor şi grecilor”. Pentru că afirmaţiile acestora nu sunt susţinute în ochii istoricilor români, aceştia din urmă consideră că naţionalitatea vlahă a Asăneştilor este mai presus de orice îndoială. Dovezile citate se bazează pe o serie de documente, provenind din surse şi zone geografice diferite.

Advertisements

One of the limited moments during the year that the sun sets exactly here. Manhattan – New York


image

One of the limited moments during the year that the sun sets exactly here. Manhattan – New York

Hygieia (Detail from Medicine)


image

Hygieia (Detail from Medicine)

Technique: Oil on canvas
Depository: Destroyed by a fire set by retreating German forces in 1945 at Schloss Immendorf, Austria

The Klimt University of Vienna Ceiling Paintings, also known as the Faculty Paintings, were a series of paintings made by Gustav Klimt for the ceiling of the University of Vienna’s Great Hall between the years of 1900-1907. In 1894, Klimt was commissioned to paint the ceiling. Upon presenting his paintings, Philosophy, Medicine and Jurisprudence, Klimt came under attack for ‘pornography’ and ‘perverted excess’ in the paintings. None of the paintings would go on display in the university. In May 1945 all three paintings were destroyed by retreating SS forces.

Karl Harald Alfred Broge 1870-1955


image

Karl Harald Alfred Broge 1870-1955

VIATA SFÂNTULUI LUCA AL CRIMEEI, IERARH MARTURISITOR SI DOCTOR FARA DE ARGINTI


image

VIATA SFÂNTULUI LUCA AL CRIMEEI, IERARH MARTURISITOR SI DOCTOR FARA DE ARGINTI

Henri Matisse, Blue Nude, 1952


image

Henri Matisse, Blue Nude, 1952

Nike di Samotracia (200-180 a.C. circa), Musée du Louvre


image

Nike di Samotracia  (200-180 a.C. circa), Musée du Louvre

“The Sunflower” by Gustav Klimt, oil, 1907 ☆


image

“The Sunflower” by Gustav Klimt, oil, 1907 ☆

Summer’s here! It’s official, we’re calling it.


image

Summer’s here! It’s official, we’re calling it.

Vermilion Lakes, Banff National Park.


image

It might have been one of the most unique sunrises that I’ve ever seen and photographed. The crepuscular rays crested the summit of Mount Rundle igniting the surrounding cloud. Reflected perfectly in the motionless lake below, was I dreaming?

Taken from Vermilion Lakes, Banff National Park.

Did you know Tennessee is home to more than 3,500 black bears?


image

Did you know Tennessee is home to more than 3,500 black bears?

Check out our newest blog offering 5 facts about black bears. The blog includes some helpful links so you and the bears can stay safe this summer:

http://bit.ly/1WGYjqv

“Tîrgul Coaselor” de la Negreni.


image

image

image

Târgul cu o tradiţie de câteva secole, se organizează la începutul verii a fiecărui an, în al doilea sfărşit de săptămănă al lunii iunie, pe malul Crişului Repede, în localitatea Negreni. Satul este aşezat pe drumul european E60, la 10 km de Piatra Craiului.Târgul poartă denumirea “Târgul coaselor” deoarece marchează  începutul cositului. Târgul are două părţi, una în care se vând obiecte noi de uz general, haine, încălţăminte. O importanţă mai mare are cealaltă parte unde se  pot găsi diferite antichităţi, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărţi, mobilier, unelte, picturi, etc. Cei interesaţi pot petrece mai multe zile plimbăndu-se printre aceste obiecte. Târgul se bucură de o popularitate foarte mare, având oaspeţi din Ungaria, Europa de Vest, chiar şi din America.

sursa text: Davincze Tours – Sâncraiu

Fotograf: Cosmin Giurgiu
©2016 GVT Media
http://www.ghidvideoturistic.ro

Regele Mihai şi Regina Ana sărbătoresc azi 68 de ani de la căsătoria lor, care a fost oficiată pe 10 iunie 1948 în Atena.


image

Regele Mihai şi Regina Ana sărbătoresc azi 68 de ani de la căsătoria lor, care a fost oficiată pe 10 iunie 1948 în Atena.

Cărturar al Transilvaniei: Pop-Reteganul: (n. 10 iunie 1853, Reteag, Districtul Năsăud- d. 3 aprilie 1905, Reteag


image

image

image

Ion Pop-Reteganul (n. 10 iunie 1853, Reteag/Retteg/Reckenbeck, Districtul Năsăud/Naszód vidéke/Distrikt Nassod – d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.”

A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud/Naszód/Nussdorf (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla/Szamosújvár/Neuschloss și Deva/Déva/Diemrich (1870-1871).

Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone.

A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării.

A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice.

A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887).

Secretar secund al „Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896).

Basme

    Trifon Hăbăucul
    Aflatul
    Dreptatea și Strâmbătatea
    Făt-Frumos zălogit
    Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța
    Ganul Țiganului
    Crăiasa zânelor
    Vizor, craiul șerpilor
    Doftorul Toderaș
    Omul de omenie nu piere
    Crâncu, vânătorul codrului
    Fiuțul oii
    Aripă-Frumoasă
    Ioaneș Măsariul
    Stan Bolovan
    Norocul și mintea
    Măr și păr
    Azima mergătoare
    Povestea lui Pahon
    Zâna apelor
    Voinicul Parsion
    Urmă Galbină și Pipăruș Petru
    Pipăruș Petru și Florea Înflorit
    Lupul cu capul de fier

Time is a game played delightfully by children (GeorgeB, “the smudge and other poems” page)


Time is a game played delightfully by children
(GeorgeB, “the smudge and other poems” page)

Time is a game played delightfully by children
Timeless game
with toys like
Crayons, coloring books,
Aquarelles, and little sharp blades, to sculpt into crete, and light essence woods,
Creating immortal figurines
Exotic and ready to never be replicated, unique, like snow flakes
Beautiful and terrifying figurines, floating in the essance of time, toward an uncertain shore basaltic, or maybe calcarous, that will be there in millenia with their columns, with their fosils, with their grand collection of archaic bones..

Time is a game played delightfully by children

Aurora – Orange tip – Anthocharis cardamines


image

Aurora – Orange tip – Anthocharis cardamines.

Visit the page : https://www.facebook.com/carlo.galliani.58

Image

My Duck today


image

Image

My pot with flowers today No.4


image

Image

My Chakra Today no.3


image

Image

My Chakra Today no.2


image

Image

My Chakra engraving today no.1


image

Image

My birds on the wire today no.1


image

Image

My pot with flowers today No.4


image

Image

My pot with flowers today No.3


image

Image

My pot with flowers today No.2


image

Image

My pot with flowers today No.1


image

Sandro Botticelli : Portrait of a Man with a Medal of Cosimo the Elder Date: around 1474-1475


image

Sandro Botticelli, vero nome Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi (Firenze, 1º marzo 1445 – Firenze, 17 maggio 1510), è stato tra i maggiori pittori italiani, considerato il simbolo stesso degli ideali di grazia e di armonia del Rinascimento, « Non si sdegni Apelle di essere eguagliato a Sandro: già il suo nome è noto ovunque » (Ugolino di Vieri)

Ritratto d’uomo con medaglia di Cosimo il Vecchio
Data: 1474-1475 circa
Tecnica: tempera e stucco dorato su tavola
Dimensioni: 57,5×44 cm
Ubicazione: Galleria degli Uffizi, Firenze

STORIA e DESCRIZIONE

Il Ritratto d’uomo con medaglia di Cosimo il Vecchio è un dipinto a tempera su tavola con calco in stucco dorato sulla medaglia (57,5×44 cm) di Sandro Botticelli, databile al 1474-1475 circa e conservato nella Galleria degli Uffizi di Firenze.

L’opera arrivò agli Uffizi nel 1666, dalle raccolte del cardinale Carlo de’ Medici.

Gli inventari più antichi delle Gallerie fiorentine citano l’opera di anonimo e in quello del 1825 è assegnato a Filippino Lippi. Morelli fu il primo ad attribuirlo a Botticelli, seguito poi da tutta la critica con l’eccezione di Bode (1904), che non lo riteneva di qualità sufficientemente elevata.

Il personaggio ritratto è ignoto e nel tempo sono state fatte numerose ipotesi: da Pico della Mirandola (inventario del 1704) a Piero il Gottoso (inventario del 1825), Piero il Fatuo (Müntz), Giovanni di Cosimo de’ Medici (Horne) o il suo presunto figlio illegittimo Bertoldo di Giovanni. Col tempo si è fatta strada che si tratti del ritratto dell’autore della medaglia (Burkhardt, Friedlaender, J. de Foville, Mandel), facendo venire fuori i nomi di Niccolò Fiorentino, Cristoforo di Geremia o Antonio Filipepi, fratello del pittore, che forse è l’ipotesi più plausibile.

A seconda delle identificazioni gli studiosi fanno oscillare la data tra il 1470 e il 1477.

DESCRIZIONE E STILE

Un giovane dalla folta chioma è ritratto di tre quarti voltato verso sinistra, con le spalle, il busto e le mani, che reggono saldamente una grossa medaglia di Cosimo de’ Medici detto “il Vecchio”. Il vestito è tipico della borghesia fiorentina dell’epoca, con la preziosa tinta nera, una delle più costose, e una berretta rossa in testa. Gli occhi si voltano a fissare lo spettatore, con uno sguardo leggermente malinconico. Lo sfondo è un paesaggio fluviale tratteggiato a grandi linee, con un cielo che si schiarisce verso l’orizzonte. L’iscrizione sulla medaglia, che fu realmente coniata tra il 1465 e il 1469 (ne esiste un esemplare al Bargello) recita MAGNUS COSMVS MEDICES PPP (cioè Primus Pater Patriae).

Lightbown notò la somiglianza del personaggio con un Ritratto d’uomo con una medaglia romana di Hans Memling nel Koninklijk Museum voor Schone Kunsten di Anversa. Eseguito intorno al 1470, presenta notevoli somiglianze, ma come era già successo in altri casi però, il richiamo ai modelli fiamminghi costituì forse il semplice punto di partenza per l’artista che tese in seguito ad astrarre sempre più le figure dal loro contesto. Notevole è inoltre la somiglianza con l’autoritratto di Sandro nell’Adorazione dei Magi, che farebbe propendere per l’ipotesi che l’effigiato sia suo fratello, orafo e medaglista dei Medici, citato per l’appunto in alcuni documenti dell’archivio mediceo per la doratura di alcune medaglie.

La medaglia, rappresentata con una notevole sensibilità materica nel restituire la consistenza dello stucco consumato, usato come modello per la medaglia vera e propria, è quella coniata in occasione della nomina di Cosimo come “Pater Patriae” nel 1465, un anno dopo la sua morte. Si tratta di un’opera che dovette avere ampia diffusione, Rappresentata ad esempio ancora copiata in un manoscritto aristotelico redatto da Francesco di Antonio del Chierico per Piero di Lorenzo de’ Medici.

Lo stile del ritratto è tipico della tradizione fiorentina dell’epoca, con un giusto equilibrio tra sinteticità e gratificazione celebrativa del protagonista, a cui si aggiunge una sottile tensione psicologica data dal contatto visivo diretto con lo spettatore. Lo sguardo intenso, i lineamenti, fortemente personalizzati, addolciti dalla ricerca di una bellezza formale assoluta, che si lega con le teorie dell’Accademia neoplatonica che proprio in quegli anni cominciavano a diffondersi. Le mani sono agili e nervose e tengono con fermezza la medaglia, quasi a sottolineare un fiero attaccamento. Il ritratto è dominato dal linearismo formale del contorno, che non esita a mettere in secondo piano la terza dimensione, come si vede nel blocco scuro del busto, in cui le spalle appaiono incertamente proporzionate.

Sandro Botticelli, real name Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi (Florence, 1 March 1445 – Florence, May 17, 1510), was one of the greatest Italian painters, considered the very symbol of the ideals of grace and harmony of the Renaissance, “Do not you Apelles disdain to be equaled to Sandro: already his name is known everywhere “(Ugolino di Vieri)

Portrait of a Man with a Medal of Cosimo the Elder
Date: around 1474-1475
Technique: tempera and gilded plaster on wood
Dimensions: 57.5 × 44 cm
Location: Galleria degli Uffizi, Florence

DESCRIPTION and HISTORY

The Portrait of a Man with a Medal of Cosimo the Elder is a tempera painting on wood with cast gilded stucco on the medal (57,5×44 cm) by Sandro Botticelli, dating from about 1474 to 1475 and stored in the Uffizi Gallery in Florence.

The work came to the Uffizi in 1666, from the collections of Cardinal Carlo de ‘Medici.

The oldest inventory of the Florentine Galleries cite the work of anonymous and in that of 1825 is assigned to Filippino Lippi. Morelli was the first to attribute it to Botticelli, followed by all the criticism with the exception of Bode (1904), which not thought of sufficiently high quality.

The portrait character is unknown and over time a number of assumptions were made: from Pico della Mirandola (inventory 1704), Piero the Gouty (inventory 1825), Piero the Unfortunate (Müntz), Giovanni di Cosimo de ‘Medici (Horne) or his alleged illegitimate son Bertoldo di Giovanni. Over time it has gained ground that this is the portrait of the author of the coin (Burkhardt, Friedlaender, J. de Foville, Mandel), doing come out the names of Nicholas of Florence, Cristoforo di Geremia or Antonio Filipepi, the painter’s brother, who perhaps it is the most plausible hypothesis.

Depending on identifications scholars do swing the date between 1470 and 1477.

DESCRIPTION AND STYLE

A young man with a thick head of hair is portrayed by three-quarters turned to the left, with his back, chest and hands, which hold firmly a large medal of Cosimo de ‘Medici, called “the Elder”. The dress is typical of the Florentine bourgeoisie of the time, with the precious black paint, one of the most expensive, and a red cap on his head. Eyes turn around staring at the viewer, with a slightly wistful look. The background is a river landscape sketched in outline, with a sky that gets lighter towards the horizon. The inscription on the medal, which was actually minted between 1465 and 1469 (there is a copy in the Bargello) reads MAGNUS COSMVS MEDICES PPP (ie Primus Pater Patriae).

Lightbown noticed the similarity of character with a Portrait of a Man with a Roman coin of Hans Memling in the Royal Museum of Fine Arts Antwerp in Antwerp. Executed around 1470, it shows remarkable similarities, but as had happened in other cases, however, the reference to Flemish models was perhaps the mere starting point for the artist who strained after abstracting more and more figures out of context. Also remarkable is the similarity with the self-portrait by Sandro Adoration of the Magi, which might suggest the hypothesis that the sitter is his brother, goldsmith and medalist of Doctors, quoted in fact, in some archive documents Medici for gilding of some medals.

The medal, represented a significant material sensitivity in the return of worn stucco texture, used as a model for the true coin itself, is minted on the occasion of Cosimo’s appointment as “Pater Patriae” in 1465, a year after his death . It is a work that had to be used widely, such as Represented still copied in an Aristotelian manuscript written by Francesco Antonio del Cleric to Piero di Lorenzo de ‘Medici.

The portrait style is typical of the Florentine tradition of the time, with the right balance between brevity and gratification celebration of the hero, to which is added a subtle psychological tension given by direct eye contact with the viewer. Intense look, the features, highly personalized, sweetened by the search for an absolute beauty of form, which binds with the Neo-Platonic Academy theories which in those years were beginning to spread. The hands are agile and nervous and held firmly the medal, as if to emphasize a fierce attachment. The picture is dominated by the formal linearity of the boundary, which does not hesitate to overshadow the third dimension, as seen in the dark block bust, in which the shoulders uncertainly appear proportionate.

American ISIS fighter charged


American ISIS fighter charged
http://www.cnn.com/2016/06/09/politics/isis-american-charged/index.html

France 24 : What reforms are required to spur European growth? #EUBEF2016


What reforms are required to spur European growth? #EUBEF2016

http://f24.my/1reoTJI

The debt crisis in Europe has raised new policy challenges, but it has also made the necessity of structural reforms more apparent. But which structural reforms are necessary to foster growth and sustain recovery? In this debate organized by the Brussels Economic Forum (BEF), the EU’s flagship economic event, France 24’s Stéphanie Antoine discusses this burning economic issue with top European leaders.
If you’re using a mobile device, click here

Thursday 9 June – Brussels
Topic: Structural Reforms for Inclusive Growth (13:45-15:00)
Moderator
Stephanie Antoine (France 24)
Keynote Speech (15 min)
Pierre Moscovici (Commissioner for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs, European
Commission)
Panel discussion
Mr Euclid Tsakalotos (Minister of Finance, Greece)
Ms Dana Reizniece-Ozola (Minister of Finance, Latvia)
Mr Alexander De Croo (Deputy Prime Minister, Belgium)
Ms Ann Mettler (Head, European Political Strategy Centre)

France 24 : Israel revokes Palestinian permits, deploys troops after Tel Aviv attack


Israel revokes Palestinian permits, deploys troops after Tel Aviv attack

http://f24.my/25NBHcW

There was no immediate claim of responsibility for the assault by the two gunmen on Wednesday in a trendy shopping and dining market near Israel’s Defence Ministry, but Hamas and other Palestinian militant groups were quick to praise it.
The assailants came from near Hebron, in the Israeli-occupied West Bank. They dressed in suits and ties and posed as customers at a restaurant before pulling out automatic weapons and opening fire, sending diners fleeing in panic.
The dead included two women and two men, while six people were wounded. The attack followed a lull in recent weeks after what had been near-daily stabbings and shootings on Israeli streets. It was the deadliest incident in eight months.
The attackers, cousins in their 20s who security experts said appeared to have entered Israel without permits, were quickly apprehended. One of them was shot and wounded.
“It is clear that they spent time planning and training and choosing their target,” Barak Ben-Zur, former head of research at Israel’s Shin Bet domestic security agency, told reporters.
“They got some support, although we don’t know for sure who their supporters are,” he said, adding that they appeared to have used improvised automatic weapons smuggled into Israel.
The attack, as families were enjoying a balmy evening out at the open-air Sarona complex, took place just a couple of hundred yards from the fortified Defence Ministry in the heart of Tel Aviv, which has seen far less violence than Jerusalem.
After security consultations overseen by Prime Minister Benjamin Netanyahu, the military said it was rescinding some 83,000 permits issued to Palestinians from the West Bank to visit relatives in Israel during the ongoing Muslim holy month of Ramadan.
It also announced that two battalions would be deployed in the West Bank by the end of the day to reinforce troops stationed in the area, where the military maintains a network of checkpoints and often carries out raids to arrest suspected militants. Israeli battalions are comprised of around 300 troops.
Such measures, including restrictions on access to Jerusalem’s Aqsa Mosque compound, the holy site in the heart of the Old City that Jews refer to as Temple Mount, have in the past lead to increased tension with the Palestinians.
After the attack, fireworks were set off in parts of the West Bank and in some refugee camps people sang, chanted and waved flags in celebration, locals said.
Hamas spokesman Hussam Badran called it “the first prophecy of Ramadan” and said the location of the attack, across the road from Israel’s fortified Defence Ministry, “indicated the failure of all measures by the occupation” to end the uprising.
During the recent wave of violence, Israel’s government has repeatedly criticised Palestinian factions for inciting attacks or not doing enough to quell them.
The Popular Front for the Liberation of Palestine, the largest group in the Palestine Liberation Organization after Fatah, the Western-backed party of President Mahmoud Abbas, described the killings as “a natural response to field executions conducted by the Zionist occupation”.
The group called it a challenge to Avigdor Lieberman, Israel’s new defence minister, who must decide how to respond to the violence, possibly with tighter security across the West Bank. Lieberman said he would act, but didn’t say how.
The United Nations’ special coordinator for the Middle East, Nickolay Mladenov, condemned the shootings and expressed alarm at the failure of Palestinian groups to speak out against the violence. The European Union did the same.
Netanyahu visited the scene minutes after arriving back from a two-day visit to Moscow. He described the attacks as “cold-blooded murder” and vowed retaliation.
“We will locate anyone who cooperated with this attack and we will act firmly and intelligently to fight terrorism,” Netanyahu said.
A first step was to shut down the area around Yatta and suspend work permits held by 204 relatives of the attackers.
Since October last year, 32 Israelis and two visiting U.S. citizens have been killed by Palestinians. Israeli forces have shot dead at least 196 Palestinians, 134 of whom Israel has said were assailants. Others were killed in clashes and protests.

Vt. governor signs bill to protect citizens from toxic chemicals after water crisis in North Bennington


http://news10.com/2016/06/01/gov-shumlin-saint-gobain-needs-to-pay-for-extended-municipal-water-line/

Sandro Botticelli : L’Annunciazione di San Martino alla Scala


image

Sandro Botticelli, vero nome Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi (Firenze, 1º marzo 1445 – Firenze, 17 maggio 1510), è stato tra i maggiori pittori italiani, considerato il simbolo stesso degli ideali di grazia e di armonia del Rinascimento, « Non si sdegni Apelle di essere eguagliato a Sandro: già il suo nome è noto ovunque » (Ugolino di Vieri)

Annunciazione di San Martino alla Scala
Data: 1481
Tecnica: su muro
Dimensioni: 243×555 cm
Ubicazione: Galleria degli Uffizi, Firenze

STORIA e DESCRIZIONE

L’Annunciazione di San Martino alla Scala è un dipinto murale staccato (243×555 cm) di Sandro Botticelli, databile alla primavera del 1481 e conservato nei depositi della Galleria degli Uffizi di Firenze.

Il dipinto si trovava originariamente nell’ospedale di San Martino alla Scala a Firenze, in una delle logge. Nel 1624 subì gravi danni per la trasformazione della loggia in atrio della chiesa, con il ritaglio della parte superiore in due lunette. Nel 1920 si decise di strapparlo, causando ulteriori danni sui confini della frattura che lo divideva in due parti, e di destinarlo agli Uffizi.

Il Fantozzi lo menzionò senza cercare di attribuirlo, mentre Crowe e Cavalcaselle lo assegnarono a Filippino Lippi. Il primo a restituirlo a Botticelli, venendo poi accolto da tutta la critica, fu Herbert Percy Horne.

DESCRIZIONE E STILE

La scena è ambientata nell’abitazione di Maria: l’Angelo sta per atterrare nella loggia aperta verso il giardino e il paesaggio, mentre Maria sta inginocchiata nell’anticamera della stanza da letto: ella sospende la lettura delle Sacre Scritture e si piega con un gesto di umile accettazione.

Nel dipinto spicca la vigorosa apparizione dell’Angelo, che plana con abiti gonfi e il giglio, sua offerta alla purezza di Maria, piegato dal vento dell’atterraggio. il gesto di Maria, così religiosamente remissivo, sembra anticipare alcune figure dell’attività più tarda, senata dal misticismo savonaroliano. Nel sicuro impianto prospettico e compositivo si ravvedono vari elementi tipici del tema dell’annunciazione: l’hortus conclusus (giardino recintato), simbolo di verginità, la camera da letto, simbolo di immacolata concezione, il libro, simbolo delle profezie che si avverano con l’accettazione della Vergine. Notevole è la cura dei dettagli, come la viva decorazione a girali nei pilastri, o la resa materica dei veli setosi nella tenda e nelle lenzuola, oltre che nelle vesti. .

Sandro Botticelli, Sandro Botticelli, real name Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi (Florence, 1 March 1445 – Florence, May 17, 1510), was one of the greatest Italian painters, considered the very symbol of the ideals of grace and harmony of the Renaissance, “Do not be angry Apelles to be equaled to Sandro: already his name is known everywhere” (Ugolino di Vieri)

Annunciation of San Martino alla Scala
Date: 1481
Technique: on the wall
Dimensions: 243 × 555 cm
Location: Galleria degli Uffizi, Florence

DESCRIPTION and HISTORY

The Annunciation of San Martino alla Scala is a detached mural painting (243 × 555 cm) by Sandro Botticelli, dating to the spring of 1481 and preserved in the deposits of the Galleria degli Uffizi in Florence.

The painting was originally in the hospital of San Martino alla Scala in Florence, in one of the lodges. In 1624 it suffered serious damage to the transformation of the loggia in the atrium of the church, with the top cutout in two lunettes. In 1920 it was decided to tear, causing further damage on the fracture boundaries dividing it into two parts, and allocated it to the Uffizi.

The Fantozzi mentioned it without trying to attribute it, while Crowe and Cavalcaselle assigned to Filippino Lippi. The first to return to Botticelli, then being greeted by all the criticism, it was Herbert Horne.

DESCRIPTION AND STYLE

The scene is set in the home of Mary, the angel is about to land in the open loggia towards the garden and the landscape, while Mary is kneeling in the anteroom of the bedroom: she stops reading of the Holy Scriptures and bends with a gesture of humble acceptance.

In the painting stands the vigorous apparition, gliding with puffy dresses and the lily, its offer to the purity of Mary, bent by the wind landing. Mary’s gesture, so religiously submissive, seems to anticipate some of the figures later, senata from Savonarola mysticism. In certain prospective and compositional structure repent various elements typical of the Annunciation theme: the Hortus conclusus (fenced), symbol of virginity, the bedroom, the symbol of immaculate conception, the book, a symbol of the prophecies that come true with the acceptance of the Virgin. Notable is the attention to detail, such as living decoration spirals in the pillars, or material made of silky veils in the tent and in the sheets, as well as in the role. .